Taxa care apasă stupii: apicultorii români, prinși între impozite, importuri ieftine și lipsa sprijinului de stat
Apicultorii din România se confruntă cu o nouă lovitură dură, după ce Guvernul a eliminat scutirea de la plata impozitului auto pentru vehiculele speciale utilizate exclusiv în transportul stupilor. Măsura afectează direct activitatea de pastoral apicol, esențială pentru producția de miere, polenizarea culturilor agricole și menținerea biodiversității. În lipsa acestei facilități fiscale, apicultorii sunt obligați să plătească impozite comparabile cu cele pentru camioanele de transport marfă, deși aceste vehicule sunt utilizate sezonier și parcurg anual doar câteva mii de kilometri. Asociația Crescătorilor de Albine din România (ACA) a solicitat oficial reintroducerea scutirii, arătând că impactul bugetar ar fi minim, întrucât la nivel național sunt înmatriculate mai puțin de 4.000 de astfel de autovehicule, însă beneficiul pentru sector ar fi major (sursa: Asociația Crescătorilor de Albine din România – https://aca-romania.ro).
CITEȘTE ȘI: Revolta de la Miercurea-Ciuc și prăbușirea mitului UDMR
Potrivit apicultorilor, impozitele pot ajunge până la 1.200 de lei anual pentru un singur vehicul de 7,5 tone, o sumă greu de suportat în contextul în care prețul mierii a scăzut drastic, iar producția a fost sever afectată de schimbările climatice și mortalitatea ridicată a coloniilor de albine. În multe cazuri, pentru a acoperi doar costurile legate de taxele auto, un apicultor trebuie să vândă câteva sute de kilograme de miere, într-un an în care recolta este deja compromisă. Astfel, apicultura a devenit mai degrabă o activitate de pasiune decât o sursă sustenabilă de venit.
Presiunea fiscală se suprapune peste o concurență acerbă din partea importurilor masive de miere ieftină, în special din China și, mai nou, din Ucraina și țările Mercosur. Multe dintre aceste produse sunt de calitate inferioară, iar unele sunt suspectate de adulterare cu siropuri industriale sau alte adaosuri, ceea ce afectează grav încrederea consumatorilor și poziția mierii românești pe piață. În paralel, lipsa unor campanii naționale de promovare și absența sprijinului financiar din partea statului amplifică dificultățile unui sector deja fragil.
Datele furnizate de asociațiile de profil arată că, dacă într-un an agricol normal România producea între 20.000 și 25.000 de tone de miere, în 2025 producția a scăzut la aproximativ o treime. În acest context, apicultorii avertizează că menținerea noilor taxe și creșterea importurilor fără taxe vamale pot conduce la dispariția treptată a micilor producători locali, cu efecte grave asupra mediului și agriculturii.
Pe termen mediu, acordurile comerciale ale Uniunii Europene cu statele Mercosur și Ucraina riscă să accentueze dezechilibrul pieței, prin intrarea unor cantități suplimentare de miere la prețuri foarte scăzute. În lipsa unor măsuri de protecție și sprijin, apicultura românească ar putea intra într-un declin accentuat, punând în pericol nu doar un sector economic tradițional, ci și echilibrul ecologic asigurat de polenizare.
