Lumea multipolară dorită de Putin se întoarce împotriva sa: slăbiciunile Rusiei ies la suprafață
Pe fondul războiului prelungit din Ucraina și al schimbărilor geopolitice accelerate, strategia Kremlinului de a submina ordinea globală condusă de SUA pare să expună mai degrabă vulnerabilitățile Rusiei decât să-i consolideze poziția internațională.
Timp de peste două decenii, Vladimir Putin a criticat deschis sistemul internațional construit de Statele Unite după Războiul Rece, susținând că o lume unipolară limitează influența Moscovei și ignoră interesele altor puteri. În viziunea liderului de la Kremlin, o ordine multipolară ar fi oferit Rusiei șansa de a redeveni un actor global major.
Potrivit unei analize recente publicate de The Atlantic, realitatea evoluțiilor actuale contrazice însă această așteptare. Slăbirea instituțiilor internaționale și tensiunile din relația transatlantică nu au avantajat Rusia, ci au scos la iveală limitele sale economice, tehnologice și demografice.
Economia și tehnologia, puncte vulnerabile ale Rusiei
Deși Kremlinul a mizat pe arsenalul nuclear, resursele naturale și poziția geografică strategică, aceste atuuri nu au reușit să oprească declinul economic. Economia Rusiei rămâne mult sub nivelul marilor puteri globale și riscă să rămână în urmă în domenii-cheie precum inteligența artificială, biotehnologia sau calculul cuantic, inclusiv în raport cu India.
Parteneriatul strategic cu China, intensificat după 2022, nu a compensat pierderea relațiilor economice cu Occidentul. Investițiile chineze au fost limitate, iar proiecte energetice majore, precum gazoductul Power of Siberia 2, au rămas blocate din cauza negocierilor dificile.
Costurile uriașe ale războiului din Ucraina
Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a amplificat aceste probleme. Conflictul a depășit ca durată campania Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste și a provocat pierderi umane masive, accentuând criza demografică internă. Chiar și eventualele câștiguri teritoriale ar presupune costuri de reconstrucție de ordinul miliardelor de dolari, resurse pe care Moscova nu le are.
Izolare diplomatică și presiuni externe
În paralel, Rusia își pierde treptat influența în fostul spațiu sovietic și în alte regiuni. Mai multe state din Asia Centrală și Europa de Est își consolidează relațiile cu Occidentul, în timp ce parteneri tradiționali ai Moscovei, precum Siria sau Venezuela, traversează perioade de instabilitate politică.
Relația cu Washingtonul rămâne imprevizibilă. Deși Donald Trump a adoptat uneori un discurs conciliant față de Kremlin, administrația sa a menținut și chiar extins sancțiunile asupra sectorului energetic rus, inclusiv împotriva unor giganți precum Rosneft și Lukoil.
Europa se reînarmează
În același timp, Europa reacționează la insecuritatea regională prin investiții masive în apărare. Germania și Polonia își consolidează capacitățile militare, iar continentul, care depășește Rusia atât ca populație, cât și ca putere economică, riscă să devină o provocare strategică serioasă pentru Moscova.
Concluzie
Ironia situației este că ordinea internațională pe care Putin a încercat să o submineze a funcționat, indirect, ca un factor de stabilitate pentru Rusia. În absența ei, slăbiciunile structurale ale Kremlinului devin tot mai vizibile, iar lumea multipolară visată de liderul rus riscă să-i grăbească declinul, nu să-i asigure ascensiunea.
Surse:
-
BBC News https://www.bbc.com/news
