Paradox energetic: România vinde curent ieftin ziua și cumpără scump seara
România ar putea beneficia de prețuri mai mici la energie electrică, însă dezechilibrele din piață și lipsa unor mecanisme eficiente de stocare transformă un avantaj de producție într-un cost suplimentar pentru consumatori. Analiza realizată de Dumitru Chisăliță, pe baza datelor oficiale pentru 2025, indică o problemă structurală: exportăm energie la preț redus și importăm în intervalele cele mai scumpe ale zilei, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
CITEȘTE ȘI: Revolta de la Miercurea-Ciuc și prăbușirea mitului UDMR
Șocul din iulie 2025
În iulie 2025, prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorul final a crescut cu 61,57% față de luna precedentă. Ulterior, în următoarele șase luni, scăderea a fost de doar 3%, în absența unor intervenții majore sau a unor noi capacități semnificative de producție.
Un element relevant: aproximativ 5% dintre consumatori și-au schimbat furnizorul, iar această mișcare limitată a fost suficientă pentru a genera o ușoară corecție a prețului mediu. Datele din comparatorul ANRE arată că există oferte cu până la 46% mai mici decât media plătită de consumatorii casnici, însă majoritatea clienților au rămas la furnizorii actuali.
Importăm puțin, dar plătim mult
Deși importurile nete de energie au crescut cu doar 1% față de anul precedent, valoarea plăților pentru energia importată a fost cu aproximativ 80% mai mare decât veniturile obținute din exporturi.
Problema nu este volumul, ci intervalul orar. România produce excedent la prânz, când energia solară, hidro și eoliană funcționează aproape de capacitate maximă. Atunci exportă masiv, în special către Bulgaria, Ungaria, Serbia și Republica Moldova, la prețuri mai reduse, conform datelor ENTSO-E.
Seara însă, între orele 18:00 și 21:00, consumul atinge vârful, iar producția internă scade. În acest interval, 26% din importurile anuale sunt concentrate exact când prețurile sunt cele mai ridicate.
Diferențe majore de preț pe intervale
Datele publicate de OPCOM arată că în intervalul 18:00–21:00 prețul mediu de import a ajuns la 893 lei/MWh, în timp ce prețul mediu de export în același interval a fost de 610 lei/MWh.
În schimb, la prânz (12:00–15:00), când exporturile ating 24% din media anuală, prețul mediu de export a fost de aproximativ 550 lei/MWh, semnificativ sub nivelul plătit pentru energia importată seara.
Fluxurile orare publicate de Transelectrica confirmă acest tipar: România exportă preponderent în intervalele cu cerere scăzută și importă în orele de vârf.
O problemă de sistem, nu de resurse
Situația actuală nu ține de lipsa producției, ci de lipsa capacităților suficiente de stocare și de absența unor mecanisme eficiente de flexibilizare a consumului. Fără baterii, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj sau soluții de mutare a consumului în afara orelor de vârf, energia ieftină produsă ziua nu poate fi folosită seara.
Rezultatul este un dezechilibru constant: România vinde ieftin când are surplus și cumpără scump când are nevoie.
Ce ar putea schimba situația
Specialiștii indică mai multe direcții:
investiții accelerate în stocarea energiei;
stimularea reală a concurenței între furnizori;
informarea consumatorilor privind schimbarea furnizorului;
stabilitate fiscală și predictibilitate pentru investiții;
reducerea poverii fiscale acolo unde este posibil.
Până când sistemul nu va permite stocarea energiei ieftine și utilizarea ei în orele de vârf, diferența dintre prețul de export și cel de import va continua să fie suportată de consumatori și de economie.
