Actrița Dana Marineci vorbește, într-un interviu acordat publicului HotNews.ro, despre impactul personal pe care l-a avut asupra sa filmul Cazul Samca, primul documentar românesc de tip „fake true-crime”, lansat în cinematografe pe 20 februarie.

CITEȘTE ȘI: PNL – anatomia unei prăbușiri, rolul lui Băsescu în instaurarea vidului ideologic și a banilor care cumpără conștiințe

Producția aduce în prim-plan un fenomen adesea minimalizat în România – bullying-ul – și explorează mecanismele prin care comunitățile aleg uneori să ascundă adevărul, în loc să îl confrunte.

Un rol care a atins o coardă personală

În film, Dana Marineci o interpretează pe Maria Costea, o documentaristă obsedată de aflarea adevărului într-un caz de crime petrecute cu 15 ani în urmă într-un oraș de provincie. Pe măsură ce ancheta este reluată, ies la iveală teorii despre conspirații locale, un presupus cult satanic și posibilitatea ca un criminal să fie încă în libertate.

Pentru actriță, lectura scenariului a avut un impact puternic: „M-a cutremurat gândul că am un copil care urmează să meargă la școală”, a mărturisit ea, explicând că tema bullying-ului a atins o zonă sensibilă din viața sa personală.

Thriller, comentariu social și exercițiu de moralitate

Filmul, regizat de Horia Cucută și George ve Gänæaard, combină elemente de documentar și ficțiune, construind o narațiune hibridă. Dincolo de suspansul specific genului true-crime, pelicula propune o reflecție asupra responsabilității individuale și colective.

Marineci descrie producția ca fiind nu doar un thriller, ci și „un exercițiu de moralitate”, care pune întrebări incomode despre vinovăție: cât aparține individului și cât sistemului care îl protejează sau îl acoperă.

Un fenomen dureros, adus în prim-plan

Actrița atrage atenția că bullying-ul se hrănește din tăceri și complicități: profesori care aleg să nu intervină, părinți care minimalizează agresiunile și copii care nu știu că au dreptul să fie protejați. Filmul scoate la lumină tocmai aceste mecanisme invizibile, punând reflectorul pe efectele devastatoare ale violenței psihologice.

Prin structura sa de „fake documentary”, „Cazul Samca” chestionează inclusiv modul în care adevărul poate fi manipulat sau deturnat de presă, comunitate sau chiar de cei care spun povestea.

Surse: hotnews.ro