Primăria Iași, condusă de Mihai Chirica, a semnat în martie 2026 un contract pentru achiziția de echipamente fitness outdoor destinate parcurilor din oraș, într-un context economic dificil. Potrivit datelor publicate în SEAP (sursa: e-licitatie.ro), valoarea finală a contractului este de aproximativ 841.000 de lei cu TVA, pentru un total de 75 de echipamente.

Conform documentației oficiale, investiția vizează promovarea unui stil de viață activ în rândul tinerilor și combaterea sedentarismului. Autoritățile locale susțin că aceste dotări vor crea spații moderne și sigure pentru activități fizice, integrate în zonele de agrement ale orașului                e-licitatie.ro

CITEȘTE ȘI: Singur printre eternități: Marin Sorescu, geniul care a zâmbit în fața absurdului

Contractul a fost atribuit companiei CNC Romcenter SRL, singura ofertă declarată admisibilă în cadrul licitației. Firma, cu sediul în București și controlată de Daniel Frîncu, are un istoric consistent de colaborări cu administrația locală din Iași. Datele Oficiul Național al Registrului Comerțului (sursa: https://www.onrc.ro) arată că societatea a obținut, din 2020 până în prezent, contracte publice în valoare totală de peste 25 de milioane de lei.

Echipamentele achiziționate includ 11 tipuri diferite de instalații pentru exerciții fizice – de la bănci pentru abdomen și spate până la structuri pentru sărituri și mers – realizate din lemn tratat și metal, conform cerințelor tehnice din caietul de sarcini. Acestea urmează să fie livrate și instalate în termen de șase luni în mai multe parcuri din oraș.                    e-licitatie.ro

Situația de la Iași amintește de modelul implementat de Cluj-Napoca, unde administrația condusă de Emil Boc a investit constant în astfel de dotări urbane. Potrivit unei analize publicate de jurnalul, Primăria Cluj-Napoca a cheltuit, începând cu 2010, peste 83 de milioane de lei pentru mobilier urban, aparate de fitness și echipamente de joacă, contractele fiind atribuite în mod repetat aceleiași companii.

În timp ce autoritățile locale justifică aceste investiții prin beneficiile asupra sănătății publice și calității vieții urbane, criticii atrag atenția asupra priorităților bugetare într-o perioadă marcată de presiuni economice și sociale crescute.