Costumul popular, poveste despre identitate și memorie. Vernisajul lui Ionuț Fintoiu a transformat Muzeul de Mineralogie din Baia Mare într-o șezătoare contemporană

Marți, 16 iunie 2026, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” din Baia Mare a devenit, pentru câteva ore, un spațiu al dialogului despre tradiție, identitate și patrimoniu cultural. Instituția a găzduit workshop-ul „De la student, la specialist”, organizat în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Facultatea de Litere – Domeniul Studii culturale – Etnologie și Ansamblul Folcloric Național Transilvania.

Punctul central al evenimentului a fost vernisajul expoziției etnografice realizate de studentul Ionuț Fintoiu, care a prezentat publicului o selecție de costume populare din zona Rucăr-Muscel, parte din colecția sa personală. Atmosfera a fost una caldă și apropiată, iar intervențiile invitaților au transformat întâlnirea într-o adevărată șezătoare contemporană, în care experiențele profesionale, amintirile și reflecțiile despre patrimoniul cultural au fost împărtășite cu generozitate.

Maramureșul și diversitatea portului tradițional

Evenimentul a fost deschis de dr. Natalia Lazăr, lector universitar în cadrul Facultății de Litere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare. În intervenția sa, aceasta a evidențiat extraordinara diversitate a portului popular românesc și a subliniat particularitățile costumului tradițional maramureșean.

Dr. Lazăr a amintit că Maramureșul este alcătuit din patru „țări” istorice, fiecare având propriile simboluri, tradiții și forme de exprimare culturală prin portul popular. Tocmai această diversitate conferă patrimoniului maramureșean o valoare aparte și îl transformă într-un reper important al identității culturale românești.

Legătura dintre minerit și patrimoniul cultural

Un moment interesant al discuțiilor a fost intervenția conf. univ. dr. ing. Ioan Denuț, directorul Muzeului Județean de Mineralogie. Acesta a remarcat că, deși un workshop dedicat etnologiei și costumului popular poate părea la prima vedere neobișnuit într-un muzeu de științe ale naturii, există numeroase legături între istoria mineritului și comunitățile care au creat și păstrat tradițiile populare.

Directorul muzeului a reafirmat și rolul instituției ca spațiu cultural deschis și multicultural, capabil să găzduiască evenimente diverse care contribuie la valorificarea atât a patrimoniului material, cât și a celui imaterial.

Cristalele și țesăturile: o comparație inspirată

Ana Maria Nagy, muzeograf la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, a propus o paralelă sugestivă între mineralogie și arta textilă tradițională.

Așa cum structura internă a cristalelor oferă frumusețe și unicitate mineralelor, la fel și structura țesăturilor, tehnicile de realizare și simbolistica ornamentelor dau valoare costumului popular. Din experiența sa în numeroase proiecte expoziționale, aceasta a subliniat că multe colecții private construite cu pasiune pot fi la fel de valoroase, uneori chiar mai valoroase decât anumite colecții muzeale.

Meșteșugul cămășii tradiționale

În cadrul workshop-ului a intervenit și Camelia Chira, cunoscută pentru activitatea sa de realizare a cămășilor tradiționale. Ea a vorbit despre complexitatea și timpul necesar confecționării unei singure cămăși populare, subliniind că fiecare piesă presupune răbdare, cunoaștere și respect pentru tehnicile vechi.

Totodată, i-a invitat pe cei interesați la Rogoz, unde continuă să transmită mai departe meșteșugul și metodele tradiționale de realizare a cămășilor.

Patrimoniul din Chioar și Tăuții-Măgherăuș

O perspectivă asupra patrimoniului cultural din zona Chioarului și a localității Tăuții-Măgherăuș a fost oferită de Mirela Badea, muzeograf la Primăria Tăuții Măgherăuș.

Aceasta a prezentat investițiile realizate în promovarea patrimoniului local, amintind Muzeul Minerului și Casa Memorială „Ion Șiugariu” din Băița. De asemenea, a subliniat că dezvoltarea activităților miniere a atras în zonă oameni din numeroase regiuni ale țării, fenomen care a contribuit la amestecul de populații și tradiții și la estomparea unor particularități ale portului popular local.

Expoziția lui Ionuț Fintoiu: o narațiune despre viață

Momentul central al vernisajului i-a aparținut lui Ionuț Fintoiu, care a explicat logica și simbolistica expoziției sale.

Costumele au fost dispuse de la dreapta la stânga, ilustrând simbolic parcursul vieții unei femei. Primul costum, dominat de verde, reprezintă adolescența și fertilitatea. Urmează costumul de mireasă, în care predomină roșul – culoare tradițional asociată căsătoriei înainte ca modelele albe sau crem să devină populare.

Un costum turcoaz exprimă dorința ca primul copil al familiei să fie băiat. Apoi este prezentat un costum cu hotă colorată, inspirat de eleganța Reginei Maria, urmat de unul ornamentat cu reprezentări de berze, considerat printre cele mai reprezentative pentru nordul Muscelului.

Parcursul continuă cu un costum albastru al maturității, decorat cu motive rombice asociate fertilității, iar în final este prezentat costumul negru de doliu, care încheie simbolic povestea vieții.

Portul popular ca expresie a identității

După prezentarea expoziției, publicul a ascultat intervenția Măriucăi Verdeș, cunoscută interpretă și promotoare a tradițiilor românești.

Îmbrăcată într-un autentic costum popular, aceasta a explicat semnificația fiecărei piese vestimentare și modul în care era purtată în comunitatea tradițională. Participanții au descoperit astfel că portul popular nu este doar un ansamblu vestimentar, ci o expresie a identității și apartenenței la comunitate, o moștenire culturală transmisă din generație în generație.

Un adevărat limbaj cultural

Concluziile privind complexitatea simbolică a costumului tradițional au fost formulate de conf. univ. dr. Delia Suiogan, cadru didactic al Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere.

Aceasta a subliniat că, dincolo de frumusețea evidentă a straielor, se află un adevărat limbaj cultural, alcătuit din simboluri și coduri sociale. Cromatica, motivele decorative și modul de alcătuire a portului transmit informații despre statutul social, apartenența familială, vârsta, rolul în comunitate și chiar despre aspirațiile celor care le purtau.

În multe cazuri, costumul femeii reflecta și poziția socială sau economică a familiei, devenind astfel un document cultural de o extraordinară complexitate.

Dialog între generații

Spiritul de șezătoare a fost completat de intervențiile studenților, absolvenților și masteranzilor specializării Etnologie, care au împărtășit experiențe personale și reflecții despre cercetarea și conservarea patrimoniului.

Aceste mărturii au creat o atmosferă familială și au demonstrat că dialogul dintre generații rămâne esențial pentru transmiterea valorilor culturale.

Un eveniment despre memorie și comunitate

Workshop-ul „De la student, la specialist” și vernisajul expoziției semnate de Ionuț Fintoiu au demonstrat că patrimoniul cultural continuă să inspire și să creeze punți între generații. Evenimentul a reunit cadre universitare, specialiști din muzee, colecționari, studenți și iubitori ai tradițiilor într-un dialog autentic despre memorie, comunitate și identitate.

Prin găzduirea unei astfel de manifestări, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare își reafirmă misiunea de a fi un spațiu deschis întâlnirii dintre diferite domenii ale culturii, un loc în care patrimoniul – indiferent de forma sa de manifestare – poate fi descoperit, înțeles și valorificat de către public.