Cerasela Maria MĂCIUCĂ: Apel public către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și către Ministerul Sănătății

În ultimele zile am fost contactată de numeroși jurnaliști, reprezentanți ai mass-media și profesioniști din domeniul social și medical pentru a-mi exprima punctul de vedere cu privire la cazul recent mediatizat de la Bihor.

În calitate de profesionist implicat de aproape trei decenii în dezvoltarea serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele adulte si vârstnice, consultant în reforma serviciilor de îngrijire și participant activ la elaborarea și îmbunătățirea legislației din domeniu, consider că am datoria de a avea o poziție echilibrată și responsabilă.

Din respect pentru adevăr și pentru actul de justiție, nu mă voi pronunța asupra unui caz care se află în prezent în anchetă. Concluziile trebuie formulate exclusiv după finalizarea verificărilor efectuate de instituțiile competente și pe baza probelor administrate, nu pe baza percepțiilor sau a emoțiilor generate de informațiile apărute în spațiul public.

Există însă un principiu asupra căruia nu voi face niciodată compromisuri.

Nu voi fi niciodată de acord ca orice persoană să desfășoare activități de îngrijire pe termen lung pentru persoane vârstnice fără ca serviciul respectiv să fie acreditat, licențiat și supus unui proces permanent de monitorizare și evaluare de către autoritățile competente, indiferent dacă acestea aparțin Ministerului Muncii sau Ministerului Sănătății. Vorbim despre persoane vulnerabile, iar protejarea lor nu poate depinde de bunăvoință, ci de reguli clare, standarde de calitate și mecanisme eficiente de control.

În același timp, fac un apel la prudență în formularea concluziilor. Fotografiile, imaginile distribuite în spațiul public sau mărturiile individuale reprezintă doar fragmente ale unei realități și nu pot constitui, singure, baza unei evaluări obiective. Orice centru rezidențial își poate construi o anumită imagine publică, pozitivă sau negativă, iar fără mecanisme reale de transparență este dificil să distingem între aparență și realitate.

La fel de adevărat este însă că nici un furnizor de servicii nu trebuie condamnat înainte ca specialiștii și organele abilitate să stabilească, printr-o investigație completă și imparțială, ce s-a întâmplat în realitate.

Cred că această situație readuce în discuție o problemă pe care o susțin public de foarte mulți ani. Încă din anul 2020 am lansat o scrisoare deschisă prin care am solicitat înființarea unei Agenții Naționale pentru Persoanele Vârstnice, o structură specializată care să coordoneze politicile dedicate seniorilor, să monitorizeze permanent calitatea serviciilor, să urmărească respectarea drepturilor și demnității persoanelor vârstnice și să asigure o supraveghere unitară a modului în care acestea sunt îngrijite, indiferent de furnizor.

Astăzi sunt și mai convinsă că România are nevoie de un astfel de mecanism național. Nu doar pentru a interveni atunci când apar suspiciuni sau tragedii, ci mai ales pentru a preveni astfel de situații și pentru a construi un sistem bazat pe profesionalism, responsabilitate și transparență.

Ca om care și-a dedicat întreaga carieră îngrijirii persoanelor vârstnice, cred că adevărata reformă nu începe cu acuzații, ci cu reguli clare, monitorizare permanentă, transparență și respect față de demnitatea fiecărui senior.

Seniorii României merită mai mult decât reacții de moment. Merită un sistem care să le garanteze siguranța, respectul și demnitatea, în fiecare zi.

În încheiere, adresez un apel public către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și către Ministerul Sănătății.

Consider că momentul actual trebuie transformat într-o oportunitate de reformă, nu doar într-un prilej de reacții emoționale. Solicit organizarea, în regim de urgență, a unei mese rotunde naționale la care să participe profesioniștii din domeniul serviciilor sociale și medico-sociale, reprezentanții autorităților, organizațiile profesionale și furnizorii cu experiență în îngrijirea pe termen lung.

Numai prin dialog și prin valorificarea experienței celor care au construit și dezvoltat aceste servicii de peste două decenii putem adopta măsuri care să protejeze cu adevărat persoanele vulnerabile și, în același timp, să permită dezvoltarea unor servicii de calitate.

În opinia mea, actualul cadru legislativ, inclusiv modificările aduse prin Legea nr. 100 din 2024, a introdus obligații și constrângeri care, în multe situații, îngreunează activitatea furnizorilor serioși și de bună-credință. Cred că este momentul să analizăm obiectiv efectele acestor reglementări și să construim o legislație echilibrată: una care să sancționeze ferm abaterile, dar care să sprijine și dezvoltarea serviciilor responsabile.

România nu trebuie să aleagă între control și dezvoltare. Țările europene și alte state cu sisteme performante de îngrijire demonstrează că cele două pot coexista: standarde ridicate de calitate, monitorizare eficientă și, în același timp, politici publice care încurajează investițiile, profesionalizarea și extinderea serviciilor dedicate persoanelor vârstnice și adulților vulnerabili.

Fac un apel la responsabilitate și colaborare. Viitorul îngrijirii pe termen lung nu se poate construi prin confruntare, ci prin dialog, expertiză și decizii fundamentate pe experiența celor care și-au dedicat viața acestui domeniu. Seniorii României merită un sistem modern, transparent și demn, construit împreună de autorități și profesioniști.

Cerasela Maria Măciucă
Expert în servicii de îngrijire pe termen lung