În iulie 2024, Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

A fost o victorie istorică pentru Târgu Jiu, pentru Gorj și pentru România, la care au contribuit oameni de ispravă din Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Institutul Național al Patrimoniului, precum și specialiști implicați în relația cu UNESCO.

CITEȘTE ȘI:  România, mai avansată în renunțarea la cărbune decât marile economii europene. Provocarea este sincronizarea tranziției

Dar UNESCO nu este o medalie pe care o primești, o fotografiezi și apoi o așezi într-o vitrină. Înseamnă obligații permanente: protejarea operei, a perspectivelor, a peisajului urban și a zonei construite din jurul monumentelor.

Înseamnă reguli. Iar principala reglementare urbanistică de care Târgu Jiul are nevoie este actualizarea PUZ-ului Zonei Construite Protejate aferente Ansamblului Brâncuși și corelarea acestuia cu limitele proprietății înscrise în UNESCO și ale zonei-tampon — Buffer Zone.

Trebuie spus foarte clar: zona Brâncuși nu este complet lipsită de reglementare.

PUZ-ul Zonei Construite Protejate și regulamentul său au fost aprobate de Consiliul Local Târgu Jiu în anul 2014.

CITEȘTE ȘI: Reforma nu este emoție. Este ecuație

Însă documentația trebuie revizuită pentru a integra noile limite ale proprietății UNESCO și ale zonei-tampon, precum și reguli detaliate privind conservarea, punerea în valoare și controlul noilor dezvoltări urbane.

Chiar documentația de evaluare ICOMOS arată că planul urbanistic era în curs de revizuire, dar că procedura fusese suspendată din cauza unor probleme contractuale. Statul român a informat, în noiembrie 2023, că valabilitatea documentației existente fusese prelungită până la sfârșitul anului 2026.

Așadar, întrebarea nu este dacă există o hârtie intitulată „PUZ”, ci dacă Târgu Jiul are astăzi o documentație urbanistică actualizată, coerentă și aplicabilă, care să protejeze în mod real un sit UNESCO.

Răspunsul rezultat din referatele și documentele administrative analizate este îngrijorător: actualizarea este întârziată, procedurile sunt fragmentate, iar investițiile orașului continuă să fie promovate în lipsa unei viziuni urbanistice clare și unitare.

CITEȘTE ȘI: Hoția modernă fără cagula, are sacou și vorbește despre dezvoltare

Târgu Jiu este astăzi un oraș cu PUG expirat și cu PUZ-ul UNESCO întârziat cu aproape doi ani

Situația devine și mai gravă dacă actualizarea PUZ-ului Brâncuși este analizată împreună cu situația Planului Urbanistic General al municipiului. Târgu Jiul funcționează cu un PUG vechi, provenit dintr-o documentație aprobată în anul 1998 și construită, la rândul său, pe structura planificării urbane din anii ’80. Valabilitatea acestuia a încetat la 31 decembrie 2023.

În acest context, PUZ-ul Brâncuși nu este un document urbanistic oarecare. El trebuia tratat ca o urgență națională și locală, nu ca o lucrare administrativă care poate fi amânată de la un an la altul.

Administrația pregătește sau promovează investiții cu impact urbanistic important, inclusiv în zona centrală și în vecinătatea Ansamblului Monumental.

Dar, înainte de a desena pasaje, parcări, amenajări, mobilier urban, soluții de iluminat sau noi volume construite, administrația trebuie să răspundă unei întrebări elementare:

CITEȘTE ȘI: De la exigență la compromis, o tranziție periculoasă

În raport cu ce reglementare urbanistică actualizată sunt proiectate aceste investiții?

Nu este suficient ca o investiție să aibă finanțare. Nu este suficient să existe un studiu de fezabilitate, un DALI sau un proiect tehnic. Nu este suficient să se invoce regenerarea urbană.

Într-un sit UNESCO, orice intervenție trebuie analizată și prin prisma efectelor asupra Valorii Universale Excepționale, autenticității și integrității Ansamblului Brâncuși.

Comitetul Patrimoniului Mondial a recomandat explicit realizarea unor evaluări de impact asupra patrimoniului pentru proiectele care pot afecta situl, menționând inclusiv proiectul pasajului și al parcării subterane de pe strada Gheorghe Magheru.

Brâncuși nu înseamnă doar cele trei opere

Cea mai periculoasă eroare este reducerea Ansamblului la Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana fără Sfârșit.

Opera lui Brâncuși este întregul parcurs. Este relația dintre Jiu, Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului, Calea Eroilor, Biserica Sfinții Apostoli și Coloana fără Sfârșit. Este perspectiva, ritmul urban, spațiul dintre opere și țesutul construit care însoțește Axa.

UNESCO a înscris o proprietate de 26,58 hectare și o zonă-tampon de 78,05 hectare.

Avertismentul organismelor internaționale de specialitate este limpede: dezvoltările urbane anterioare au afectat negativ estetica Axei, iar principala provocare pe termen lung privește tocmai Buffer Zone și controlarea noilor construcții prin politici urbanistice fundamentate pe valorile patrimoniului.

Cu alte cuvinte, o clădire nepotrivită, o parcare amplasată greșit sau inutilă, un pasaj insuficient fundamentat, un mobilier urban kitsch, o reclamă agresivă sau o soluție de iluminat aleasă superficial pot afecta mai mult decât o stradă.

Pot afecta percepția întregii opere.

CITEȘTE ȘI: Brâncuși evacuat chiar din orașul său

Administrația locală trebuie să prezinte public, fără formule generale și fără comunicate triumfaliste: contractul pentru actualizarea PUZ-ului; termenul inițial și termenul actual de finalizare; motivele exacte ale întârzierilor; valoarea contractului și plățile efectuate; etapele realizate de proiectant; avizele solicitate și cele deja obținute; limitele exacte ale proprietății UNESCO și ale Buffer Zone introduse în documentație; studiile istorice, peisagistice, de vizibilitate și de impact; reglementările propuse privind înălțimile, volumetria, fațadele, materialele, reclamele, iluminatul și mobilierul urban; corelarea PUZ-ului cu PUG-ul municipiului; regimul aplicabil investițiilor inițiate până la aprobarea documentației revizuite; modul în care recomandările UNESCO și ICOMOS sunt transpuse în reglementări obligatorii.

PUZ-ul trebuie realizat digital, tridimensional și transparent.

În anul 2026 nu mai este acceptabil ca protecția celui mai important ansamblu de artă monumentală modernă din România să fie gestionată numai prin planșe greu accesibile, interpretări administrative și avize acordate de la caz la caz.

Trebuie să putem vedea, înainte de autorizare, cum afectează o construcție perspectivele, silueta urbană, Axa și relația dintre monumente.

 UNESCO nu se păstrează prin festivități

Înscrierea Ansamblului Brâncuși în UNESCO a fost rezultatul unei munci instituționale îndelungate, la care au contribuit specialiști, administrații și instituții centrale.

Dar menținerea statutului va depinde de ceea ce face administrația locală după înscriere.

De aici începe adevăratul examen.

Nu de la discursuri. Nu de la festivaluri. Nu de la fotografii făcute lângă Coloana fără Sfârșit.

Ci de la legalitate urbanistică, disciplină administrativă, transparență și respect față de opera lui Constantin Brâncuși.

Târgu Jiul nu trebuie conservat ca un oraș-muzeu în care nu se mai poate construi nimic.

Orașul trebuie să se dezvolte.

Dar dezvoltarea trebuie să fie inteligentă, coerentă și compatibilă cu patrimoniul mondial pe care îl administrează.

Brâncuși nu poate fi protejat numai în interiorul gardurilor celor două parcuri.

Brâncuși se protejează pe întreaga Axă și în întreaga zonă care îi determină percepția.

În 2024, UNESCO a recunoscut valoarea universală a Ansamblului de la Târgu Jiu.

În 2026, este timpul ca administrația Târgu Jiului să demonstreze că este capabilă să îl protejeze.

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114