Înalta Curte decide astăzi procesul de miliarde dintre Guvern și magistrați
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) este așteptată să pronunțe joi decizia definitivă în litigiul dintre Guvern, Ministerul Finanțelor și sistemul judiciar privind plata unor drepturi salariale restante ale magistraților. Valoarea totală a sumelor aflate în dispută este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei, iar hotărârea ar putea avea un impact semnificativ asupra bugetului de stat.
Procesul a ajuns în etapa finală după ce, în luna mai, Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Înaltei Curți, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plata restanțelor, inclusiv prin rectificare bugetară.
Guvernul riscă penalități pentru întârzierea plății
Hotărârea pronunțată în primă instanță stabilește că Executivul trebuie să pună în aplicare decizia în termen de zece zile de la rămânerea definitivă a acesteia.
În cazul în care obligațiile nu sunt respectate în termenul stabilit, instanța a prevăzut penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă zilnică echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie până la executarea hotărârii.
Executivul contestă obligația de a aloca fonduri
Guvernul a atacat decizia Curții de Apel, susținând că instanțele nu pot obliga Executivul să efectueze alocări bugetare suplimentare și nici să stabilească drepturi financiare care depășesc prevederile aprobate prin legea bugetului de stat.
În cadrul recursului, reprezentanții Guvernului au solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind unele dispoziții din Legea contenciosului administrativ, precum și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară. Totodată, Executivul a cerut suspendarea procesului până la pronunțarea CJUE.
Guvernul a mai susținut că termenul de zece zile stabilit pentru executarea obligațiilor este imposibil de respectat în condițiile procedurilor bugetare.
Bolojan: Instanța s-a substituit puterii executive
La începutul lunii iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a sesizat Curtea Constituțională cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte.
Potrivit acestuia, elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și repartizarea fondurilor reprezintă atribuții exclusive ale puterii executive și legislative, iar instanțele nu pot impune astfel de măsuri prin hotărâri judecătorești.
Cum au apărut restanțele salariale
Sumele solicitate provin din majorări salariale stabilite retroactiv pentru judecători și procurori. În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis aplicarea unei creșteri salariale de 25%, cu efecte începând din 2018, ceea ce a generat obligații financiare consistente pentru stat.
În proiectul de buget pentru 2026, Ministerul Finanțelor a inclus aproape 5 miliarde de lei destinate acoperirii acestor obligații. Ulterior, o parte dintre fonduri nu au mai fost alocate pentru plata restanțelor, fiind redirecționate către alte măsuri bugetare.
În acțiunea depusă în instanță, Înalta Curte susține că neexecutarea hotărârilor judecătorești afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii și reprezintă o încălcare a principiului separației puterilor în stat.
Surse:
- Agerpres – https://www.agerpres.ro/
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
