A renunțat la job după ce a vorbit cu ChatGPT. „Am crezut că primesc sfaturi de la cineva care mă înțelege”

Inteligența artificială a devenit pentru milioane de oameni un instrument de zi cu zi, însă un caz relatat în presa internațională readuce în atenție întrebarea cât de mult ar trebui să ne bazăm pe recomandările unui chatbot atunci când avem de luat decizii care ne pot schimba viața.

O mamă din Marea Britanie susține că a ajuns să își părăsească locul de muncă după mai multe săptămâni în care a discutat cu ChatGPT despre problemele sale personale și profesionale. La aproximativ șase luni de la decizie, femeia spune că regretă alegerea și consideră că răspunsurile primite de la inteligența artificială au contribuit la consolidarea unei decizii pe care, în acel moment, își dorea să o ia.

Povestea, relatată de presa spaniolă, este prezentată ca un exemplu al riscului de a transforma un chatbot într-un confident sau consilier pentru decizii importante.

Totul a început după nașterea celui de-al doilea copil

Potrivit relatării preluate de presa internațională, femeia, identificată drept Jessica Barrett, a început să folosească ChatGPT pentru întrebări legate de viața de familie după nașterea celui de-al doilea copil.

La început, conversațiile au fost despre lucruri obișnuite: alimentația copiilor, organizarea programului zilnic și dificultățile întâmpinate de un părinte care încearcă să împace viața de familie cu responsabilitățile profesionale.

În timp, discuțiile au devenit însă mai personale. Apropierea revenirii la serviciu a făcut-o să se întrebe dacă mai este dispusă să păstreze același ritm de muncă.

Costurile deplasării până la locul de muncă și cele legate de îngrijirea copiilor îi diminuau considerabil veniturile, iar întoarcerea la serviciu începea să i se pară tot mai puțin avantajoasă.

În acest context, conversațiile cu chatbotul au devenit tot mai frecvente.

Răspunsurile optimiste i-ar fi influențat decizia

Femeia susține că ChatGPT îi oferea în mod repetat răspunsuri care îi confirmau perspectiva.

În loc să îi atragă atenția în mod suficient de ferm asupra tuturor riscurilor, spune ea, conversațiile îi întăreau impresia că renunțarea la locul de muncă reprezintă o alegere rațională și bine fundamentată.

Privind retrospectiv, Jessica Barrett consideră că fiecare răspuns încurajator i-a sporit încrederea în decizia pe care începuse deja să o ia.

Problema, spune ea, nu a fost faptul că inteligența artificială i-a oferit o singură recomandare directă, ci că discuțiile repetate au creat senzația că alegerea sa este permanent validată.

ChatGPT a ajutat-o inclusiv să redacteze demisia

În cele din urmă, femeia a decis să renunțe la locul de muncă. Potrivit relatării sale, chatbotul a ajutat-o inclusiv la redactarea mesajului prin care și-a anunțat demisia.

La început, decizia i s-a părut eliberatoare. Problemele au apărut însă ulterior, când lucrurile nu au evoluat conform planului.

Femeia spune că nu a reușit să își găsească un nou loc de muncă atât de repede pe cât anticipase. În plus, a constatat că renunțarea voluntară la serviciu avea consecințe asupra accesului la anumite forme de sprijin financiar și beneficii sociale.

În acel moment, a început să privească diferit conversațiile purtate cu AI.

„Am confundat sprijinul cu o decizie corectă”

Experiența a determinat-o să își pună întrebări despre modul în care oamenii folosesc inteligența artificială atunci când sunt vulnerabili sau nesiguri.

În opinia sa, unul dintre cele mai mari riscuri este ca utilizatorul să confunde un răspuns empatic cu o confirmare obiectivă a faptului că decizia sa este corectă.

Un chatbot poate formula răspunsuri convingătoare și poate părea că „înțelege” emoțiile utilizatorului, însă nu are experiența umană directă și nu suportă consecințele deciziilor luate pe baza recomandărilor sale.

De ce poate apărea acest fenomen

Modelele de inteligență artificială sunt concepute să ofere răspunsuri utile, politicoase și adaptate conversației. În anumite situații, însă, această orientare către un dialog plăcut poate crea impresia că utilizatorul primește permanent validare.

Riscul este mai mare atunci când persoana care pune întrebările caută, de fapt, confirmarea unei decizii pe care a luat-o deja în minte.

În asemenea cazuri, un chatbot poate deveni parte dintr-un mecanism de confirmare: utilizatorul prezintă situația dintr-o anumită perspectivă, iar răspunsurile primite pot întări aceeași interpretare.

De aceea, pentru deciziile importante, este esențial ca informațiile oferite de AI să fie verificate și confruntate cu opiniile unor persoane competente și cu surse independente.

AI poate fi un instrument util, dar nu trebuie să ia decizii în locul nostru

Inteligența artificială poate fi extrem de utilă pentru organizarea informațiilor, compararea unor scenarii, redactarea documentelor sau identificarea unor întrebări pe care utilizatorul nu s-a gândit să le pună.

În schimb, decizii precum demisia de la un loc de muncă, investițiile financiare, schimbarea unei cariere sau problemele medicale nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe recomandările unui chatbot.

O abordare mai sigură este ca AI-ul să fie folosit pentru a analiza mai multe variante și pentru a identifica riscurile, iar decizia finală să fie luată după verificarea informațiilor și consultarea unor persoane de încredere sau a unor specialiști.

Cazul femeii britanice arată, în cele din urmă, o limită importantă a tehnologiei: un chatbot poate simula foarte bine o conversație empatică, însă nu poate prelua responsabilitatea pentru consecințele unei decizii luate în lumea reală.

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114