Locuința de serviciu a lui Dragoș Pîslaru, în centrul unei controverse privind declarațiile de avere

O controversă legată de situația imobiliară și declarațiile de avere ale lui Dragoș Pîslaru readuce în atenție modul în care demnitarii pot beneficia de locuințe de serviciu administrate de stat. Potrivit informațiilor publicate de presa centrală, atribuirea unei locuințe în București a fost precedată de modificări în situația patrimonială declarată de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene.

Cazul ridică întrebări cu privire la momentul în care au fost transferate anumite proprietăți, la modul în care au fost reflectate aceste operațiuni în declarațiile de avere și la respectarea condițiilor legale pentru acordarea unei locuințe de serviciu.

Cererea pentru locuința de serviciu și condițiile legale

Potrivit informațiilor relatate de Jurnalul, Antena 3 CNN și România TV, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ar fi solicitat în vara anului 2025 o locuință de serviciu pentru Dragoș Pîslaru, după numirea acestuia în funcția de ministru.

Regimul acestor locuințe este stabilit prin legislația privind atribuirea imobilelor aflate în administrarea RA-APPS. În anumite condiții, miniștrii și alte persoane care ocupă funcții de demnitate publică pot primi temporar o locuință de serviciu, însă legislația prevede și situații în care solicitantul nu este eligibil.

Una dintre condițiile relevante este legată de deținerea unor locuințe în municipiul București. Din informațiile prezentate de publicațiile citate, prima solicitare formulată pentru Pîslaru ar fi fost respinsă pe motiv că acesta figura cu proprietăți rezidențiale în Capitală.

Ulterior, situația patrimonială prezentată în declarațiile de avere s-ar fi modificat, iar procedura pentru atribuirea locuinței de serviciu a fost reluată.

Proprietățile care nu mai apar în declarațiile ulterioare

Potrivit documentelor și informațiilor prezentate de presa care a relatat cazul, în declarații de avere anterioare anului 2025 Dragoș Pîslaru figura cu proprietăți în București, inclusiv un teren și o casă din zona Străzii Clucerului, precum și o cotă parte dintr-un apartament.

Într-o declarație ulterioară, aceste proprietăți nu ar mai fi figurat în patrimoniul declarat. În schimb, documentul ar fi menționat o proprietate achiziționată în Belgia.

Aici apare principala întrebare ridicată de investigațiile jurnalistice: dacă imobilele au fost într-adevăr înstrăinate, în ce moment au avut loc tranzacțiile și dacă acestea au fost consemnate în secțiunea dedicată bunurilor imobile înstrăinate în perioada prevăzută de lege.

Agenția Națională de Integritate precizează că declarațiile de avere trebuie completate și depuse potrivit cerințelor legale. În urma deciziei Curții Constituționale din 29 mai 2025, regimul publicării declarațiilor s-a modificat, însă obligațiile legale privind depunerea documentelor au continuat să existe în condițiile stabilite de legislația în vigoare.

Locuința atribuită de RA-APPS

Potrivit relatărilor din presa centrală, după modificarea situației patrimoniale, solicitarea pentru locuința de serviciu ar fi fost acceptată, iar lui Dragoș Pîslaru i-ar fi fost atribuit un imobil administrat de RA-APPS în zona Șoseaua Kiseleff.

Circumstanțele în care a fost făcută această atribuire au generat dezbatere publică, mai ales în contextul în care proprietățile din București menționate în declarațiile anterioare nu se mai regăseau în documentele ulterioare.

Totuși, existența unei succesiuni temporale între modificarea situației patrimoniale și acordarea locuinței nu demonstrează, în sine, că a fost încălcată legea. Pentru o concluzie definitivă ar fi necesară verificarea documentelor oficiale privind transferul proprietăților, precum și a dosarului administrativ pe baza căruia RA-APPS a aprobat atribuirea locuinței.

Ce spune legea despre declarațiile de avere

Declarațiile de avere au rolul de a permite verificarea situației patrimoniale a persoanelor care ocupă funcții publice și de a asigura transparența în exercitarea demnităților publice.

În cazul în care un imobil este înstrăinat, modul în care operațiunea trebuie reflectată în declarația de avere depinde de regulile aplicabile la momentul respectiv și de natura tranzacției. Tocmai de aceea, pentru stabilirea existenței unei eventuale nereguli este necesară compararea declarațiilor succesive cu actele notariale și cu datele oficiale privind transferul proprietății.

În acest caz, eventualele neconcordanțe ar trebui clarificate de instituțiile competente, inclusiv prin verificarea documentelor depuse de demnitar și a actelor care au stat la baza solicitării locuinței de serviciu.

Controversa privind proprietatea din zona Kiseleff

Un alt element prezentat în investigațiile jurnalistice este legat de casa din zona Clucerului, despre care publicațiile susțin că ar fi fost utilizată în continuare ca adresă asociată unor persoane sau societăți comerciale.

Acest aspect nu este însă suficient, de unul singur, pentru a demonstra cine deține în prezent imobilul. O adresă poate rămâne sediu social al unei firme chiar și după schimbarea proprietarului, în funcție de dreptul de folosință asupra spațiului.

De aceea, pentru verificarea situației este necesară consultarea documentelor oficiale ale Oficiului Național al Registrului Comerțului, precum și a actelor de proprietate.

Ce urmează

Cazul ridică o serie de întrebări legitime despre transparența declarațiilor de avere și despre modul în care sunt acordate locuințele de serviciu din patrimoniul statului. În același timp, acuzațiile privind o eventuală declarație incompletă sau inexactă trebuie demonstrate prin documente și printr-o eventuală verificare oficială.

Deocamdată, informațiile publicate în spațiul public provin în principal din investigații și relatări de presă. O concluzie juridică privind existența unei încălcări a legii poate fi formulată doar după verificarea actelor și, dacă este cazul, după o analiză a instituțiilor competente.

Agenția Națională de Integritate rămâne instituția relevantă pentru verificarea declarațiilor de avere și de interese, în limitele atribuțiilor prevăzute de lege.

În paralel, Dragoș Pîslaru a fost în centrul altor controverse publice privind veniturile și situația sa financiară. În mai 2026, el a declarat că venitul său net din funcția de ministru era de 12.776 de lei și a explicat public că soția sa contribuie într-o măsură mai mare la bugetul familiei. Precizările sale au fost relatate de AGERPRES, Digi24 și HotNews.

Pentru clarificarea completă a situației imobiliare, elementul esențial rămâne stabilirea, pe baza actelor oficiale, a datei și modalității în care au fost transferate proprietățile din București și a documentelor care au fundamentat acordarea locuinței de serviciu.

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114