VIDEO. Dunărea dezvăluie secrete ascunse de secole: artefacte medievale și o descoperire preistorică ieșită la lumină după scăderea apelor
Nivelul extrem de scăzut al Dunării scoate la iveală tot mai multe vestigii ascunse de ape. În Ungaria, retragerea fluviului a permis descoperirea unor obiecte care ar putea avea o vechime de sute de ani, în timp ce în Bulgaria cercetătorii au identificat rămășițele unui mamut lânos. Fenomenul este legat de seceta severă și de temperaturile ridicate care afectează regiunea.
Potrivit Euronews, la Budapesta, nivelul Dunării a coborât la doar 23 de centimetri, depășind precedentul minim istoric înregistrat în 2018, de 33 de centimetri. Scăderea spectaculoasă a nivelului apei a făcut ca porțiuni extinse ale albiei să devină accesibile.
O sferă de piatră ar putea fi un proiectil folosit în asedii
În apropierea localității Visegrád, un localnic a descoperit o sferă de piatră aproape perfect rotundă, care a fost predată specialiștilor de la Muzeul „Mátyás Király”.
Primele evaluări indică posibilitatea ca obiectul să fi fost utilizat drept proiectil în timpul unor asedii militare. Dacă ipoteza va fi confirmată, artefactul ar putea avea cel puțin câteva sute de ani.
Totuși, specialiștii nu exclud o origine mai veche. Zona Visegrád a fost locuită și în perioada romană, astfel că cercetările arheologice ar putea stabili dacă obiectul aparține unei epoci medievale sau unei perioade istorice anterioare.
Descoperirea vine după ce, în apropiere de Mohács, retragerea apelor a făcut vizibilă și epava unei nave din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Dunărea scăzută afectează și navigația
Seceta nu are doar consecințe arheologice. Nivelul redus al apei creează probleme serioase pentru transportul fluvial, iar pe anumite sectoare navigația navelor comerciale și de pasageri a fost restricționată.
În unele zone, retragerea apelor a modificat atât de mult peisajul fluviului încât suprafețe care, în mod normal, sunt acoperite de apă au devenit accesibile.
Autoritățile ungare au intensificat măsurile pentru combaterea efectelor secetei, în condițiile în care numeroase districte hidrografice au ajuns la niveluri critice de deficit de apă.
Un mamut lânos, descoperit pe fundul Dunării în Bulgaria
O descoperire cu o vechime incomparabil mai mare a fost făcută în apropierea localității Ryahovo, în regiunea Ruse din Bulgaria.
Potrivit Novinite, cercetătorii de la Muzeul Regional de Istorie din Ruse au identificat rămășițele unui mamut lânos tânăr, specie cunoscută sub denumirea științifică Mammuthus primigenius.
Printre cele mai importante elemente descoperite se află o mandibulă inferioară relativ bine conservată, inclusiv dinți, dar și un femur, fragmente de oase, un fildeș aproape intact și bucăți de coaste.
Specialiștii consideră că rămășițele ar putea aparține unui singur animal, iar analiza acestora ar putea oferi informații importante despre fauna preistorică din regiunea Dunării.
Cum au ajuns oasele mamutului în această zonă
Cercetătorii iau în calcul mai multe explicații pentru prezența rămășițelor pe fundul fluviului.
Una dintre ipoteze este că animalul a trăit într-un mediu mlăștinos, într-o perioadă în care regiunea actuală a Dunării era caracterizată de zone umede extinse.
O altă posibilitate este ca oasele să fi fost transportate de apele fluviului dintr-o altă zonă, fiind depuse ulterior în regiunea Ruse.
Analizele suplimentare ar putea ajuta la stabilirea vechimii exacte a rămășițelor și la reconstruirea condițiilor de mediu în care a trăit animalul.
Seceta transformă Dunărea într-un „muzeu” în aer liber
Fenomenul este urmărit cu atenție de cercetători, deoarece scăderea accentuată a nivelului Dunării poate dezvălui temporar vestigii care, în condiții normale, se află sub apă.
În același timp, seceta severă reprezintă o amenințare pentru agricultură, transportul fluvial și ecosistemele acvatice.
O analiză citată de World Weather Attribution arată că temperaturile extreme contribuie la intensificarea secetei europene prin accelerarea evaporării apei din râuri, sol și vegetație.
Pentru arheologi și paleontologi, retragerea apelor poate reprezenta o oportunitate rară de a identifica vestigii istorice și fosile. Pentru comunitățile care depind de Dunăre, însă, nivelurile record de scădere a fluviului reprezintă un semnal de alarmă privind efectele secetei și ale schimbărilor climatice.
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
