Dunărea, la cote alarmante. Un geograf avertizează: intervențiile pentru Cernavodă ar putea avea efecte limitate
Scăderea accentuată a debitului Dunării a determinat autoritățile române să caute soluții de urgență pentru menținerea condițiilor necesare funcționării Centralei Nucleare de la Cernavodă. Printre măsurile analizate s-au numărat intervenții asupra albiei fluviului și lucrări menite să direcționeze un volum mai mare de apă către zona centralei.
Un specialist în geografie atrage însă atenția că problema este mult mai amplă și nu poate fi rezolvată printr-o singură intervenție. Conferențiarul universitar doctor Daniel Diaconu, de la Facultatea de Geografie a Universității din București, consideră că debitul Dunării este influențat de o secetă severă în întregul bazin hidrografic.
O problemă cunoscută de mai mulți ani
Potrivit specialistului, riscul asociat debitelor scăzute nu este unul apărut brusc în 2026. El susține că, în urmă cu aproximativ un deceniu, au existat deja analize privind situația hidrologică din zona Cernavodă.
Daniel Diaconu afirmă că a fost implicat într-un studiu de batimetrie solicitat de Nuclearelectrica, însă proiectul nu a mai fost continuat după revenirea debitelor Dunării.
În opinia sa, situația actuală demonstrează necesitatea unor planuri pe termen lung, care să ia în calcul perioadele de secetă severă și evoluțiile hidrologice din întreg bazinul Dunării.
Intervențiile asupra albiei, privite cu scepticism
Măsurile adoptate de autorități pentru direcționarea apei spre zona Cernavodă sunt privite cu rezerve de specialist.
Daniel Diaconu consideră că o intervenție punctuală asupra albiei fluviului nu poate rezolva problema de fond, în condițiile în care deficitul de apă se manifestă pe o suprafață geografică extinsă.
Specialistul a criticat și ideea vehiculată anterior privind utilizarea unor volume de apă din acumulările situate pe râurile din sudul țării pentru suplimentarea debitului Dunării. În opinia sa, o asemenea măsură ar putea crea probleme în alimentarea cu apă a localităților în cazul în care seceta ar continua.
Debitul Dunării a scăzut constant în ultimele luni
Datele prezentate de Daniel Diaconu indică o evoluție nefavorabilă a debitului Dunării la Baziaș, punctul de intrare a fluviului în România.
Potrivit cifrelor citate de specialist, în mai multe luni din 2026 debitul a fost semnificativ sub valorile medii multianuale.
La începutul anului, diferențele față de valorile de referință erau deja vizibile, iar în lunile de primăvară și vară deficitul s-a accentuat. La sfârșitul lunii iulie, debitul Dunării ar fi ajuns la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, comparativ cu o medie multianuală de aproximativ 4.700 de metri cubi pe secundă pentru aceeași perioadă.
Evoluția indică amploarea fenomenului de secetă hidrologică și explică îngrijorările privind disponibilitatea apei în perioada următoare.
Afluenții românești nu pot compensa deficitul
O altă problemă este reprezentată de debitele reduse ale principalelor râuri care se varsă în Dunăre pe teritoriul României.
Potrivit specialistului, râuri precum Ialomița, Argeșul, Oltul și Jiul au în prezent debite reduse, astfel că aportul lor nu este suficient pentru a compensa deficitul de apă acumulat în amonte.
În condiții normale, afluenții contribuie la creșterea debitului Dunării pe teritoriul României. În actualul context de secetă, însă, aportul lor este mult diminuat.
Toamna ar putea aduce o ameliorare
Daniel Diaconu estimează că o creștere mai consistentă a debitului Dunării ar putea apărea abia în lunile de toamnă, însă evoluția depinde în mod direct de cantitatea și distribuția precipitațiilor.
În acest context, următoarele săptămâni sunt considerate importante pentru evoluția situației hidrologice. Dacă seceta va continua, presiunea asupra resurselor de apă va rămâne ridicată, iar autoritățile vor trebui să gestioneze simultan necesarul pentru populație, agricultură, industrie și producția de energie.
Cernavodă, în centrul preocupărilor energetice
Scăderea debitului Dunării este urmărită cu atenție și din perspectiva funcționării centralei nucleare de la Cernavodă, care utilizează apa fluviului în procesele tehnologice de răcire.
Instituțiile responsabile monitorizează permanent evoluția hidrologică și caută soluții pentru menținerea condițiilor necesare funcționării în siguranță a instalațiilor.
În același timp, specialiștii avertizează că episodul actual de secetă trebuie privit ca un semnal de alarmă pentru planificarea energetică și hidrologică pe termen lung. Soluțiile de urgență pot reduce temporar presiunea, însă nu pot înlocui investițiile în infrastructură, monitorizare și strategii adaptate perioadelor cu deficit sever de apă.
Situația Dunării arată, astfel, cât de vulnerabil poate deveni sistemul energetic atunci când fenomenele climatice extreme se suprapun peste perioade de producție redusă și peste o disponibilitate limitată a resurselor hidrologice.
Surse: Universitatea din București, Nuclearelectrica, Apele Române, Administrația Națională de Meteorologie
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
