Avertismentul ignorat din strategia climatică a României: apa și energia, sub presiune până în 2030

Strategia națională adoptată de Guvern în 2024 anticipa o creștere a riscurilor generate de secetă, temperaturi extreme și reducerea resurselor de apă. Documentul atrăgea atenția asupra vulnerabilităților din energie și asupra impactului pe care schimbările climatice îl pot avea asupra hidrocentralelor și centralelor nucleare.

Situația actuală a resurselor de apă readuce în atenție avertismentele formulate în urmă cu doi ani în Strategia națională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050. Documentul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.010/2024 și include un plan național de acțiune pentru adaptarea României la efectele schimbărilor climatice.

Strategia pornește de la o realitate care devine tot mai dificil de ignorat: schimbările climatice pot afecta simultan agricultura, alimentarea cu apă, infrastructura, sănătatea populației și sectorul energetic.

Seceta și temperaturile ridicate pot pune presiune pe sistemul energetic

Una dintre vulnerabilitățile evidențiate de strategia guvernamentală este legătura dintre resursele de apă și producția de energie.

Reducerea debitelor râurilor și temperaturile ridicate pot afecta funcționarea unor capacități energetice, în timp ce perioadele caniculare pot determina, în paralel, creșterea consumului de electricitate.

Strategia include energia printre domeniile care trebuie adaptate la efectele schimbărilor climatice, iar planul de acțiune național prevede măsuri sectoriale dedicate acestui domeniu.

Mai puțină apă disponibilă în perioadele secetoase

Documentul strategic atrage atenția asupra modificării regimului precipitațiilor și asupra riscului ca resursele de apă să devină mai dificil de gestionat în sezonul cald.

O asemenea evoluție poate pune presiune pe alimentarea populației, agricultură, industrie și producția de energie. În același timp, seceta poate afecta atât apele de suprafață, cât și resursele subterane.

Strategia nu tratează problema apei ca pe un fenomen izolat, ci o leagă de reziliența mai multor sectoare economice și sociale.

Hidrocentralele și centralele nucleare, printre infrastructurile vulnerabile

Unul dintre cele mai importante avertismente ale strategiei privește impactul schimbărilor climatice asupra producției de energie hidro și nucleară.

Nivelurile scăzute ale apei, temperaturile ridicate și modificarea regimului hidrologic pot crea dificultăți pentru infrastructura energetică dependentă de resursele de apă.

În cazul centralelor nucleare, apa are un rol esențial în procesele de răcire. Creșterea temperaturii apei și reducerea debitelor pot limita capacitatea sistemelor de răcire și pot impune măsuri suplimentare de adaptare.

Aceste riscuri sunt analizate în cadrul strategiei naționale, care include atât resursele de apă, cât și energia între domeniile pentru care sunt necesare măsuri de adaptare.

România trebuie să pregătească sistemul energetic pentru schimbări climatice

Strategia guvernamentală subliniază că transformarea sistemului energetic trebuie să țină cont și de noile condiții climatice.

Creșterea ponderii surselor regenerabile, în special a energiei solare și eoliene, modifică modul în care este echilibrat sistemul energetic. În perioadele în care producția regenerabilă variază rapid, sunt necesare capacități de flexibilitate și stocare.

Printre direcțiile de adaptare se numără dezvoltarea unor sisteme de stocare, modernizarea rețelelor și creșterea capacității sistemului de a răspunde unor variații importante ale producției și consumului.

Planul național de acțiune pentru perioada 2024-2030 include în mod explicit un capitol dedicat sectorului energetic și stabilește programe și măsuri de adaptare.

Există un plan de acțiune, dar implementarea trebuie monitorizată

O nuanță importantă față de afirmația că strategia ar conține doar „direcții generale” este că documentul este însoțit de un Plan național de acțiune. Acesta este conceput să includă programe, proiecte și activități, precum și responsabilități instituționale, termene și surse de finanțare.

În plus, autoritățile administrației publice centrale trebuie să raporteze către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, începând din 2025, o dată la doi ani, stadiul implementării măsurilor prevăzute în plan.

Prin urmare, provocarea nu este doar existența unei strategii, ci și verificarea modului în care măsurile sunt aplicate în realitate și dacă investițiile sunt realizate înainte ca riscurile climatice să devină situații de urgență.

Un avertisment care devine tot mai relevant

Strategia adoptată în 2024 nu a fost concepută pentru a anticipa un singur episod de secetă, ci pentru a pregăti România pentru o perioadă mai lungă în care schimbările climatice pot afecta resursele de apă și infrastructura critică.

Documentul stabilește cadrul pentru perioada 2024-2030 și are perspectiva anului 2050.

În acest context, episoadele de secetă severă, temperaturile extreme și perioadele cu debite reduse ale râurilor reprezintă un test pentru capacitatea României de a pune în practică măsurile de adaptare asumate.

Dacă investițiile în infrastructură, stocare, rețele și managementul resurselor de apă sunt realizate din timp, vulnerabilitățile pot fi reduse. Dacă măsurile sunt amânate, perioadele extreme pot transforma riscurile prevăzute în documentele strategice în probleme concrete pentru populație și economie.

Surse: Portalul Legislativ – HG nr. 1.010/2024; Strategia națională privind adaptarea la schimbările climatice 2024-2030; Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114