Rețea suspectată că ar fi traficat cetățenia română
O anchetă a Parchetului General scoate la iveală un presupus mecanism prin care persoane din străinătate ar fi obținut sau încercat să obțină cetățenia română folosind documente falsificate și filiații inventate. Procurorii susțin că rețeaua ar fi avut ramificații atât în România, cât și în Ucraina și că, pentru anumite servicii, clienților li s-ar fi cerut mii sau chiar zeci de mii de euro.
Potrivit informațiilor din dosarul prezentat de News.ro, anchetatorii au identificat peste 900 de cereri de cetățenie care ar avea legătură cu activitatea grupării. În cauză sunt cercetate persoane despre care procurorii susțin că ar fi intermediat dosarele, falsificat documente sau ar fi facilitat depunerea și soluționarea acestora în cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC).
Două persoane au fost arestate preventiv pentru 30 de zile printr-o decizie a Curții de Apel București.
Filiații inventate pentru solicitanți fără legături cu România
Anchetatorii susțin că gruparea ar fi exploatat procedura de redobândire a cetățeniei prevăzută de articolul 11 din Legea cetățeniei române.
În cazul unor persoane care nu aveau în realitate ascendenți români, ar fi fost construite genealogii fictive. Documentele prezentate în dosare indicau, în mod presupus fals, că părinții sau bunicii solicitanților se născuseră în teritorii care au aparținut României.
Beneficiarii ar fi provenit în special din Ucraina, Republica Moldova și Rusia. Ancheta include însă și un cetățean tunisian, folosit de procurori în cadrul investigației pentru a documenta modul de operare al grupării.
Cazul cetățeanului tunisian
Pentru a verifica mecanismul, anchetatorii au folosit un colaborator cu identitate reală, cetățean tunisian, care a pretins că dorește să obțină cetățenia română, deși nu avea legături de familie cu România.
Potrivit procurorilor, pentru acesta ar fi fost construită o filiație fictivă. Documentele pregătite ar fi indicat că presupusii săi bunici s-ar fi născut în regiunea Odesa, în perioada interbelică.
Actele de stare civilă necesare pentru susținerea acestei povești de familie ar fi fost fabricate în Ucraina, susțin anchetatorii.
Mii de euro pentru un dosar „complet”
În centrul presupusei rețele s-ar fi aflat o intermediară care racola clienți, verifica documentele și făcea legătura cu celelalte persoane implicate în mecanism.
Anchetatorii susțin că serviciile erau tarifate în funcție de complexitatea intervenției. Pentru verificarea inițială a unui dosar s-ar fi solicitat aproximativ 100 de euro, iar pentru depunerea documentelor circa 500 de euro.
Un dosar construit integral, inclusiv cu documente de stare civilă presupus falsificate și o filiație românească inventată, ar fi costat în jur de 5.000 de euro.
Pentru clienții care doreau urgentarea procedurii, tariful ar fi putut ajunge la 15.000 de euro.
Suspiciuni privind implicarea unor funcționari ANC
Un element important al anchetei îl reprezintă presupusa colaborare dintre intermediari și persoane din Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
Procurorii susțin că anumiți funcționari ar fi primit și înregistrat preferențial dosare aduse de intermediari, inclusiv în situații în care documentele prezentau probleme sau erau incomplete.
În schimbul facilitării procedurilor, sumele vehiculate în anchetă ar fi fost cuprinse între 300 și 500 de euro pentru fiecare dosar.
Anchetatorii verifică inclusiv acuzații potrivit cărora unele programări ar fi fost modificate, iar anumite documente ar fi fost primite fără respectarea tuturor procedurilor obișnuite.
Certificate de limba română, obținute în mod fraudulos
Presupusul mecanism nu s-ar fi limitat la actele de stare civilă.
Procurorii susțin că solicitanților care nu cunoșteau limba română le-ar fi fost oferite certificate lingvistice falsificate, necesare pentru completarea dosarelor.
Pentru astfel de documente ar fi fost cerute între 600 și 1.000 de euro.
În paralel, una dintre persoanele cercetate ar fi pretins că poate interveni pe lângă persoane din conducerea ANC pentru soluționarea rapidă a cererilor.
Operațiune de flagrant cu 7.500 de euro
Ancheta a inclus și o operațiune de prindere în flagrant.
Potrivit informațiilor din dosar, la sfârșitul lunii iulie, un colaborator s-ar fi întâlnit cu una dintre persoanele cercetate într-un restaurant din București și i-ar fi înmânat 7.500 de euro, reprezentând o parte din suma solicitată pentru urgentarea procedurii.
Banii fuseseră puși la dispoziție în cadrul operațiunii judiciare și marcați de anchetatori. După primirea sumei, suspecta ar fi fost reținută de procurori și polițiști.
Investigația a inclus și activități sub acoperire pentru documentarea relațiilor dintre intermediari, falsificatori și persoanele suspectate că ar fi facilitat accesul dosarelor în cadrul ANC.
Peste 900 de cereri, verificate de anchetatori
Dimensiunea presupusei rețele este indicată de numărul mare de dosare aflate în atenția anchetatorilor. Peste 900 de cereri de cetățenie ar avea legătură cu activitatea persoanelor cercetate, potrivit datelor prezentate în dosar.
Procurorii trebuie să stabilească, pentru fiecare caz, dacă documentele utilizate au fost autentice, dacă solicitanții îndeplineau condițiile legale și dacă eventualele acte falsificate au avut un rol în obținerea cetățeniei.
Ancheta vizează astfel un circuit despre care procurorii susțin că ar fi funcționat pe mai multe niveluri: racolarea clienților, fabricarea documentelor și a unor istorii de familie, intermedierea dosarelor și, în anumite cazuri, presupusa intervenție pe lângă funcționari pentru accelerarea procedurilor.
Surse judiciare citate în presa centrală indică faptul că ancheta este în desfășurare, iar extinderea cercetărilor ar putea clarifica numărul exact al beneficiarilor și al persoanelor implicate.
Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
Surse:
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
