Mina de grafit de la Baia de Fier, dispută între SALROM și USR: cine își asumă proiectul?

Redeschiderea exploatării de grafit a devenit motiv de confruntare între conducerea SALROM și miniștrii USR Radu Miruță și Irineu Darău. În timp ce Guvernul pregătește eliminarea exploatărilor de la Baia de Fier de pe lista obiectivelor aflate în închidere, conducerea companiei susține că proiectul este construit de SALROM încă din 2024 și că România are deja un proiect strategic european pentru grafit.
Anunțul privind redeschiderea exploatării de grafit de la Baia de Fier a declanșat o dispută privind meritul pentru proiect. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat că exploatarea urmează să fie redeschisă, iar hotărârea de Guvern necesară se află în procedură de avizare. Potrivit declarațiilor sale, documentul reprezintă pasul administrativ care permite dezvoltarea exploatării.
Conducerea SALROM susține însă că proiectul nu a fost inițiat în 2026 și că demersurile pentru valorificarea grafitului de la Baia de Fier au început cu mult înaintea actualelor declarații politice.
Proiectul SALROM a fost construit înainte de anunțul Guvernului
Potrivit documentelor prezentate de conducerea companiei, SALROM a început încă din 2024 pregătirea unor proiecte pentru exploatarea și procesarea grafitului de la Baia de Fier, în contextul european al materiilor prime critice.
Compania a depus în august 2024 un proiect pentru extracția și procesarea primară a șisturilor grafitoase, destinat obținerii grafitului de calitate pentru baterii.
Ulterior, proiectul a ajuns pe lista proiectelor strategice europene. Conducerea SALROM susține că această etapă demonstrează că proiectul avea deja o construcție tehnică și financiară înainte de anunțurile politice din 2026.
Disputa este confirmată și de presa economică, care relatează că directorul SALROM îl contrazice pe Miruță și susține că proiectul a fost construit de companie începând din 2024.
Licența pentru exploatare fusese deja prelungită
Un element important în această controversă este situația juridică a perimetrului minier.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 639/2025, Executivul a aprobat Actul adițional nr. 2/2025 la licența de concesiune nr. 634/1999 pentru exploatarea șisturilor grafitoase din perimetrul Ungurelașu-Polovragi, județul Gorj. Documentul arată că titularul licenței este Societatea Națională a Sării – SALROM.
Hotărârea este semnată în august 2025, iar printre miniștrii care au contrasemnat documentul se numără și Radu-Dinel Miruță, în calitate de ministru al Economiei.
Prin urmare, existența proiectului și situația licenței nu sunt elemente apărute în urma anunțului din august 2026.
SALROM pregătea și etapa de procesare
Demersurile companiei nu s-au limitat la extracția minereului.
În noiembrie 2025, SALROM a anunțat depunerea unei cereri de finanțare pentru construirea unei unități integrate de procesare a șisturilor grafitoase de la Baia de Fier. Proiectul urmărea transformarea concentratului de grafit în materiale destinate industriei bateriilor litiu-ion, prin procese precum micronizare, sferoidizare, purificare și acoperire cu carbon.
Compania a prezentat investiția ca parte a strategiei europene privind materiile prime critice și ca pe o etapă de integrare a lanțului de producție în România.
Astfel, proiectul nu vizează doar redeschiderea unei mine, ci construirea unui lanț industrial care să includă extracția, procesarea și, ulterior, valorificarea materialului pentru industria bateriilor.
Ce face, concret, noua hotărâre de Guvern
Aici se află una dintre principalele surse ale disputei.
Potrivit conducerii SALROM, hotărârea pregătită de Guvern are un rol administrativ important, dar nu înseamnă că proiectul de grafit a fost creat în 2026.
Documentul urmărește eliminarea unor poziții referitoare la exploatările de la Baia de Fier din anexele unor hotărâri de Guvern prin care acestea fuseseră incluse în lista obiectivelor miniere aflate în închidere.
Radu Miruță a descris măsura drept pasul necesar pentru redeschiderea exploatării, afirmând că după adoptarea hotărârii vor urma procedurile pentru studiile de prefezabilitate și fezabilitate, iar primele activități ar putea începe în 2028.
Așadar, există o diferență între deblocarea administrativă a exploatării și construirea proiectului industrial de grafit.
O dispută politică peste un proiect deja existent
Conducerea SALROM consideră că succesul proiectului nu poate fi atribuit exclusiv actualilor miniștri, întrucât compania a lucrat anterior la documentații, finanțări și dezvoltarea perimetrului minier.
De cealaltă parte, Guvernul susține că fără eliminarea formală a exploatărilor de pe lista obiectivelor închise, proiectul nu putea avansa către etapa de exploatare.
Cele două perspective nu se exclud complet: compania poate fi responsabilă pentru pregătirea proiectului, iar Guvernul poate avea rolul de a elimina blocajele administrative necesare pentru punerea sa în aplicare.
Problema este însă cine își asumă public rezultatul.
Grafitul de la Baia de Fier are miză strategică pentru România
Grafitul este considerat o materie primă importantă pentru industria bateriilor și pentru tranziția energetică. Tocmai de aceea, Uniunea Europeană urmărește dezvoltarea unor surse interne și reducerea dependenței de importuri.
Pentru România, proiectul de la Baia de Fier ar putea deveni relevant nu doar prin exploatarea resursei, ci și prin dezvoltarea unei capacități de procesare.
În acest context, faptul că SALROM a depus deja proiecte pentru extracție și procesare arată că discuția despre grafitul românesc este mai veche decât actuala dispută politică.
Ce urmează la Baia de Fier
Anunțurile actuale nu înseamnă că mina începe imediat să producă grafit.
Mai sunt necesare etape administrative, studii tehnice, documentații, proceduri de autorizare și investiții.
Potrivit declarațiilor lui Radu Miruță, primele activități sunt estimate pentru 2028, după realizarea documentațiilor tehnice necesare.
Prin urmare, adevărata miză nu este cine a anunțat primul redeschiderea minei, ci dacă România va reuși să transforme proiectul de la Baia de Fier într-o exploatare funcțională și într-un lanț industrial competitiv.
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114









