PIB-ul României rămâne în teritoriu negativ, dar ritmul scăderii încetinește

Economia României a rămas aproape de stagnare în trimestrul al doilea din 2026, însă contracția anuală s-a temperat. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată o scădere de 0,4% față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce Ministerul Finanțelor susține că investițiile și exporturile oferă semnale de reechilibrare a economiei.

Potrivit datelor INS publicate vineri, PIB-ul din trimestrul II 2026 s-a menținut la același nivel real față de trimestrul I, însă comparativ cu trimestrul II 2025 a înregistrat o scădere de 0,4% pe seria brută și de 2% pe seria ajustată sezonier.

În primele șase luni ale anului, economia României a consemnat o scădere de 0,8% pe seria brută și de 1,6% pe seria ajustată sezonier, raportat la primul semestru din 2025.

Nazare: economia începe să dea semne de reechilibrare

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, consideră că datele din prima jumătate a anului indică primele semnale ale unei stabilizări a economiei, într-un context marcat de consolidare fiscală și de încercarea autorităților de a reduce dezechilibrele acumulate în anii anteriori.

„Contracția economică s-a temperat”, susține ministrul, care indică printre evoluțiile favorabile accelerarea investițiilor finanțate prin fonduri europene, îmbunătățirea contribuției exporturilor nete și reducerea deficitului extern.

Datele oficiale arată că economia nu a mai înregistrat o scădere trimestrială în perioada analizată, ceea ce poate reprezenta un prim semnal de stabilizare, chiar dacă ritmul anual de creștere rămâne negativ.

Investițiile, principalul punct forte

Ministerul Finanțelor pune accent pe investiții ca principal instrument pentru susținerea economiei în perioada de ajustare fiscală.

Potrivit datelor prezentate de minister, investițiile finanțate din fonduri europene au crescut în prima jumătate a anului de la 27,2 miliarde de lei la 42,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă un avans de aproximativ 56%.

Construcțiile au continuat, de asemenea, să aibă o evoluție favorabilă, susținută inclusiv de proiectele de infrastructură.

Strategia Guvernului este ca investițiile în transport și energie să contribuie nu doar la activitatea economică imediată, ci și la creșterea capacității productive pe termen mediu și lung.

Exporturile încep să contribuie mai mult la economie

Un alt element evidențiat de Ministerul Finanțelor este evoluția exporturilor nete.

Potrivit instituției, contribuția exporturilor nete la creșterea economică a devenit pozitivă începând cu trimestrul IV din 2025, pe fondul unei dinamici mai moderate a importurilor și al creșterii exporturilor.

În primele cinci luni ale anului 2026, deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4%, iar deficitul comercial cu bunuri a scăzut cu 3,9% față de aceeași perioadă din 2025. În același interval, exporturile au crescut cu 2,3%, în timp ce importurile au avut o evoluție mult mai modestă.

Ministerul avertizează însă că investițiile presupun, la rândul lor, importuri de echipamente și tehnologie. Pe termen scurt, acestea pot limita viteza de reducere a deficitului extern, însă pe termen mai lung modernizarea capacității productive ar trebui să susțină competitivitatea și exporturile.

Inflația rămâne o problemă

În pofida semnalelor de stabilizare economică, presiunile asupra economiei sunt încă ridicate.

Ministerul Finanțelor susține că rata anuală a inflației a coborât de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie, ceea ce marchează reluarea procesului de dezinflație.

Nivelul rămâne însă ridicat, iar autoritățile consideră că politica fiscală trebuie să rămână prudentă. Evoluția prețurilor la energie și incertitudinile geopolitice sunt în continuare factori de risc.

O eventuală reducere suplimentară a inflației ar putea crea, treptat, condiții mai bune pentru revenirea veniturilor reale și, ulterior, a consumului.

România încearcă să schimbe modelul de creștere

Ministerul Finanțelor susține că actuala perioadă de ajustare trebuie să ducă la o schimbare a modelului economic, de la o creștere bazată în principal pe consum către una susținută mai mult de investiții, productivitate și exporturi.

Pentru autorități, miza nu este doar reducerea deficitului bugetar, ci și evitarea acumulării unor noi dezechilibre externe și fiscale.

Datele INS nu indică, deocamdată, revenirea economiei la creștere, însă stagnarea PIB-ului în trimestrul al doilea și reducerea ritmului de contracție anuală pot fi interpretate ca semnale preliminare de stabilizare. Rămâne de văzut dacă investițiile și îmbunătățirea exporturilor vor fi suficiente pentru a readuce economia pe creștere în a doua parte a anului.

Surse: Institutul Național de Statistică – PIB trimestrul II 2026

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114