Peste 2.000 de mașini second-hand, în centrul unei fraude de TVA
Inspectorii antifraudă din cadrul ANAF au identificat un presupus mecanism transfrontalier de fraudare a TVA în comerțul cu autoturisme second-hand. Potrivit autorității fiscale, peste 2.000 de mașini ar fi fost introduse pe piața din România printr-un circuit comercial construit pentru diminuarea artificială a obligațiilor fiscale.
Prejudiciul estimat de autorități depășește 26 de milioane de lei, în timp ce bunuri și sume de bani în valoare de 21,34 milioane de lei au fost indisponibilizate prin măsuri asigurătorii.
Investigațiile au fost derulate în județele Alba, Argeș, Galați, Neamț și Sibiu, iar inspectorii DGAF au colaborat cu autoritățile fiscale din alte state membre ale Uniunii Europene.
Cum ar fi funcționat mecanismul
Potrivit ANAF, în circuit erau folosite succesiv societăți comerciale din Ungaria și Slovacia, de tip „missing trader”. Acestea ar fi fost utilizate pentru achiziția intracomunitară a autoturismelor, după care vehiculele erau introduse în circuitul comercial din România.
Când unei societăți îi era anulat codul de TVA, activitatea ar fi fost transferată rapid către o altă firmă, păstrându-se același mod de operare și același circuit comercial.
Inspectorii susțin că firmele din străinătate ar fi avut mai degrabă rolul de a crea aparența unui circuit comercial legal, în timp ce activitatea efectivă era coordonată din România.
Valori schimbate în acte și documente suspecte
În cadrul verificărilor, inspectorii antifraudă au identificat, potrivit ANAF, facturi și contracte despre care există suspiciunea că nu reflectau tranzacțiile reale.
În unele cazuri ar fi fost folosite contracte completate în alb, documente fictive și persoane interpuse. Unele persoane utilizate în circuit ar fi declarat ulterior că nu știau despre tranzacțiile realizate în numele lor.
O situație considerată relevantă de anchetatori privește diferențele dintre prețurile reale de achiziție și valorile înscrise ulterior în documentele utilizate pentru înmatricularea autoturismelor.
În anumite cazuri, valoarea declarată ar fi reprezentat mai puțin de 30% din prețul facturat inițial de furnizorul din Germania.
Potrivit inspectorilor, o asemenea diminuare a valorii ar fi permis reducerea artificială a bazei de impozitare și, implicit, a obligațiilor fiscale.
Mașinile erau cumpărate din Germania și vândute în România
Investigația DGAF indică faptul că persoanele implicate ar fi coordonat o mare parte a operațiunilor din România: de la identificarea autoturismelor în Germania până la promovarea și vânzarea acestora către clienții români.
În circuit ar fi fost implicate atât platforme online, cât și parcuri auto.
Potrivit ANAF, aceleași persoane s-ar fi ocupat de selectarea vehiculelor, documentele comerciale, utilizarea codurilor de TVA ale firmelor din străinătate și încasarea banilor.
Astfel, susțin inspectorii, societățile din Ungaria și Slovacia ar fi fost folosite pentru a masca activitatea economică desfășurată în fapt pe teritoriul României.
Furnizori străini nu ar fi confirmat unele tranzacții
Inspectorii au identificat și cazuri în care, pentru înmatricularea unor autoturisme, au fost prezentate documente emise în numele unor societăți străine.
În urma schimbului de informații cu autoritățile fiscale din alte state membre, unele dintre societățile respective nu ar fi confirmat efectuarea tranzacțiilor indicate în documente.
ANAF verifică astfel întregul circuit comercial pentru a stabili amploarea mecanismului și valoarea exactă a obligațiilor fiscale care ar fi fost eludate.
Peste 21 de milioane de lei, indisponibilizate
Pentru recuperarea prejudiciului, inspectorii antifraudă au instituit măsuri asigurătorii asupra sumelor disponibile în conturi bancare și asupra unor bunuri mobile și imobile.
Valoarea totală a sumelor și bunurilor indisponibilizate se ridică la 21,34 milioane de lei.
Prejudiciul estimat până în acest moment depășește 26 de milioane de lei, însă investigația nu este finalizată.
ANAF precizează că verificările continuă pentru stabilirea întregii dimensiuni a activității suspectate, recuperarea prejudiciului și dispunerea măsurilor prevăzute de lege.
Context fiscal
Fraudele de tip „missing trader” exploatează diferențele și mecanismele aferente tranzacțiilor intracomunitare și pot implica lanțuri succesive de societăți, inclusiv firme care dispar sau își schimbă rapid activitatea. În cazul de față, autoritatea fiscală susține că mecanismul ar fi fost utilizat pentru a reduce artificial baza de impozitare în comerțul cu autoturisme second-hand.
Surse:
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
