CO₂ din atmosferă, asociat cu schimbări în chimia sângelui
Un studiu realizat de cercetători din Australia indică o legătură între creșterea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă și modificări observate în mai mulți markeri ai chimiei sângelui uman. Rezultatele nu demonstrează însă că CO₂ atmosferic este singura cauză a acestor schimbări.
Cercetătorii de la The Kids Research Institute Australia, Curtin University și Australian National University au analizat date provenite din studiul american NHANES, care a inclus aproximativ 7.000 de persoane și a urmărit indicatori biochimici între 1999 și 2020.
Una dintre cele mai importante modificări observate a fost creșterea concentrației medii de bicarbonat din ser. Potrivit cercetării, valoarea a urcat de la aproximativ 23,8 mEq/L în 1999 la 25,3 mEq/L în 2019–2020, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 7%. În aceeași perioadă, nivelurile medii de calciu au scăzut cu aproximativ 2%, iar cele de fosfor cu circa 7%.
Cum poate influența CO₂ echilibrul din sânge
Dioxidul de carbon este transportat în organism în mare parte sub formă de bicarbonat. Atunci când CO₂ pătrunde în sânge, o parte este transformată în bicarbonat și ioni de hidrogen. Rinichii și sistemul respirator participă apoi la menținerea echilibrului acido-bazic.
În cazul unei expuneri mai îndelungate la concentrații mai ridicate de CO₂, organismul poate compensa prin creșterea nivelului de bicarbonat din sânge. Cercetătorii consideră că această adaptare fiziologică ar putea explica, cel puțin în parte, tendința observată în datele populaționale.
Important este însă că studiul nu demonstrează o relație cauzală directă între creșterea CO₂ atmosferic și modificările tuturor markerilor analizați. Autorii folosesc date observaționale și tratează bicarbonatul, calciul și fosforul ca indicatori indirecți ai unei posibile expuneri cronice la CO₂.
Ce ar putea arăta proiecțiile pentru următoarele decenii
Pe baza tendințelor observate, autorii au realizat modele matematice pentru evoluția acestor indicatori. Dacă ritmurile actuale s-ar menține, concentrația medie de bicarbonat ar putea ajunge în apropierea limitei superioare a intervalului considerat sănătos în aproximativ 50 de ani.
În cazul calciului și fosforului, extrapolările indică apropierea de limita inferioară a intervalelor considerate normale spre sfârșitul acestui secol. Cercetătorii subliniază însă că aceste date reprezintă proiecții, nu predicții certe, iar evoluția reală poate fi influențată de numeroși alți factori.
De ce sunt copiii și adolescenții în atenția cercetătorilor
Autorii consideră că expunerea pe termen lung merită o atenție specială în cazul copiilor și adolescenților. Persoanele aflate în perioada de dezvoltare ar putea acumula cea mai lungă durată de expunere la niveluri atmosferice de CO₂ mai ridicate pe parcursul vieții.
Cercetarea nu stabilește însă că aceste modificări ale bicarbonatului, calciului sau fosforului produc deja efecte clinice asupra sănătății copiilor. Este nevoie de studii suplimentare pentru a determina dacă schimbările observate au consecințe biologice importante și în ce măsură sunt determinate de CO₂.
CO₂, o problemă care depășește clima?
Concentrația atmosferică de CO₂ a crescut considerabil în ultimele decenii, iar cercetarea aduce în discuție o posibilă componentă fiziologică a acestei schimbări. Autorii susțin că monitorizarea indicatorilor biologici ai populației ar putea completa evaluarea efectelor schimbărilor climatice.
Studiul a fost publicat la 26 februarie 2026 în revista Air Quality, Atmosphere & Health, sub titlul „Carbon dioxide overload, detected in human blood, suggests a potentially toxic atmosphere within 50 years”. Cercetarea este semnată de Alexander N. Larcombe și Phil N. Bierwirth.
Concluzia de până acum este una prudentă: există o asociere temporală între creșterea CO₂ atmosferic și modificările unor markeri din sânge, dar sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili dacă și în ce măsură această creștere a CO₂ este responsabilă pentru schimbările observate și dacă acestea au consecințe asupra sănătății.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
