Nazare pune frână majorărilor salariale
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține menținerea unei limite stricte pentru impactul bugetar al noii legi a salarizării și avertizează că eventualele majorări suplimentare ar putea pune presiune pe buget în anii următori.
Poziția Ministerului Finanțelor vine în contextul negocierilor privind noua lege a salarizării din sectorul public. Potrivit informațiilor disponibile, spațiul fiscal avut în vedere pentru anul 2027 este de aproximativ 8 miliarde de lei, iar orice sumă care depășește această limită ar trebui compensată prin alte măsuri bugetare.
Nazare: problema nu este doar cât se cheltuie acum
Ministrul atrage atenția că o creștere a fondului de salarii nu reprezintă o cheltuială singulară. Odată introduse în grilele de salarizare, majorările se transformă în obligații bugetare recurente.
„Fiecare miliard de lei în plus pe an” înseamnă, în această logică, o presiune care trebuie finanțată și în anii următori, într-un moment în care România încearcă să reducă deficitul și să își respecte angajamentele fiscale.
Nazare a explicat anterior că, dacă necesarul pentru noua lege ar ajunge la 11, 12 sau 13 miliarde de lei, diferența față de plafonul de 8 miliarde trebuie compensată.
România are una dintre cele mai mari presiuni salariale asupra veniturilor bugetare
Potrivit datelor invocate de ministru, cheltuielile cu salariile din sectorul public au o pondere foarte ridicată în raport cu veniturile fiscale colectate de România. Problema identificată de Ministerul Finanțelor nu este însă că toți angajații statului ar fi supra-plătiți, ci că anvelopa salarială totală trebuie raportată la capacitatea de colectare a bugetului.
În acest context, noua lege ar trebui să corecteze diferențele dintre categorii profesionale și să ofere reguli mai clare, dar fără ca reforma să genereze o creștere nesustenabilă a cheltuielilor.
Legea salarizării, legată de PNRR
Noua lege are și o miză financiară importantă pentru România, fiind legată de un jalon din PNRR. Nazare a indicat un cuantum de aproximativ 770 de milioane de euro, echivalentul a circa 3,4 miliarde de lei, asociat acestui jalon. În cazul în care acesta nu este îndeplinit, România ar trebui să identifice soluții bugetare pentru impactul financiar.
În același timp, proiectul trebuie să respecte obiectivele de reducere a deficitului și limitele prevăzute în strategia fiscal-bugetară.
Un acord politic anunțat anterior a stabilit că, în 2027, cheltuielile totale cu salariile din sectorul public nu ar trebui să crească cu mai mult de 8 miliarde de lei față de 2026.
Finanțele cer o reformă care să poată fi plătită
Mesajul lui Alexandru Nazare este, în esență, că noua lege nu poate fi construită exclusiv în funcție de revendicările salariale actuale. Reforma trebuie să țină cont și de capacitatea statului de a finanța respectivele drepturi pe termen lung.
Ministerul Finanțelor susține, astfel, o formulă care să fie simultan echitabilă pentru angajați, sustenabilă pentru buget și compatibilă cu angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană.
Problema este cu atât mai importantă cu cât România se află sub presiunea consolidării fiscale, iar cheltuielile cu dobânzile, investițiile și apărarea concurează pentru același spațiu bugetar. La adoptarea bugetului pe 2026, Nazare a arătat că statul a trebuit să acomodeze inclusiv creșteri importante ale costurilor cu dobânzile și ale cheltuielilor pentru apărare.
În aceste condiții, disputa privind noua lege a salarizării nu este doar despre nivelul salariilor bugetarilor, ci și despre cât de mult își poate permite România să transforme în cheltuieli permanente într-o perioadă de consolidare fiscală.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
