Senatul păstrează legea hidrocentralelor în forma contestată de Nicușor Dan
Senatorii au respins, prin vot, solicitarea de reexaminare formulată de președintele Nicușor Dan în cazul legii care vizează finalizarea unor hidrocentrale aflate în arii naturale protejate. Actul normativ a fost adoptat luni cu 92 de voturi pentru, 16 împotrivă și două abțineri și intră acum în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional.
Legea urmărește să permită continuarea unor investiții hidroenergetice începute înainte de instituirea anumitor arii naturale protejate. Potrivit proiectului, limitele ariilor protejate ar urma să fie modificate în termen de 60 de zile în cazul unor obiective de investiții pentru care, la data de 29 iunie 2007, existau aprobări prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat, iar lucrările erau deja începute sau se aflau în execuție.
Votul de luni menține, practic, forma legii pe care președintele României a cerut Parlamentului să o reexamineze. Nicușor Dan a transmis cererea de reexaminare pe 12 august, invocând în special riscul unor efecte asupra mediului și lipsa unor evaluări actualizate pentru proiecte concepute în urmă cu mai multe decenii.
Șapte proiecte hidroenergetice, în centrul disputei
Miza proiectului este legată de șapte amenajări hidroenergetice pe care Ministerul Energiei le-a indicat drept potențiali beneficiari ai noului cadru legislativ: Pașcani, Răstolița, Surduc–Siriu, Livezeni–Bumbești, Cornetu–Avrig, Cerna–Motru–Tismana și Cerna–Belareca.
Susținătorii legii argumentează că pentru aceste investiții au fost deja cheltuite resurse importante și că finalizarea lor ar putea aduce capacități suplimentare în sistemul energetic național. De partea cealaltă, criticii susțin că vechimea proiectelor nu poate constitui singură o justificare pentru modificarea regimului de protecție a unor zone naturale.
Proiectul legislativ se află pe circuit parlamentar încă din 2022. Camera Deputaților l-a adoptat în octombrie 2025, iar ulterior actul normativ a fost transmis președintelui pentru promulgare. Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în noiembrie 2025, iar ulterior, după parcursul constituțional, a solicitat reexaminarea legii.
USR a susținut poziția președintelui
În dezbaterile din Parlament, reprezentanții USR au susținut că România are nevoie de investiții în energie, dar că acestea trebuie realizate cu respectarea legislației de mediu și a obligațiilor europene.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a criticat în special termenul de 60 de zile prevăzut pentru modificarea limitelor ariilor protejate, considerând că acesta nu este realist pentru evaluarea efectelor asupra biodiversității.
Poziția USR a fost susținută și de președintele Nicușor Dan, care a cerut Parlamentului să introducă garanții suplimentare și să țină cont de modificările legislative apărute între timp.
Nicușor Dan avertizează asupra unor noi litigii
În cererea de reexaminare, președintele a atras atenția că aprobările emise înainte de 29 iunie 2007 nu demonstrează automat că proiectele sunt încă viabile din punct de vedere tehnic și economic după aproape două decenii.
Administrația Prezidențială a mai argumentat că, între timp, cadrul legislativ aplicabil s-a schimbat, iar pentru astfel de investiții pot deveni incidente mai multe regimuri juridice: protecția ariilor naturale, Natura 2000, evaluarea impactului asupra mediului, protecția speciilor, legislația apelor și regulile privind proiectele energetice strategice.
Potrivit președintelui, suprapunerea acestor reglementări poate genera incertitudine, proceduri administrative dificil de corelat și noi litigii, în loc să accelereze finalizarea investițiilor.
PSD și AUR susțin menținerea legii
În Senat, reprezentanții formațiunilor care au susținut proiectul au argumentat că legea nu deschide calea construirii unor hidrocentrale noi în orice arie protejată, ci urmărește să permită finalizarea unor investiții începute cu mult timp în urmă.
Senatorul PSD Daniel Zamfir a susținut că instituirea unor arii protejate peste proiecte hidroenergetice aflate deja în execuție a creat o situație care trebuie corectată legislativ. În schimb, reprezentanții USR au insistat asupra necesității respectării legislației europene și a evaluării impactului asupra mediului.
Urmează votul decisiv în Camera Deputaților
Senatul este prima Cameră sesizată în procedura de reexaminare, iar proiectul va ajunge la Camera Deputaților, forul decizional. Dacă deputații vor păstra forma adoptată de Senat, legea va reveni la președintele României pentru promulgare.
Datele oficiale ale Senatului confirmă că legea a fost înregistrată pentru reexaminare după solicitarea transmisă de președinte și că proiectul se află în procedură de urgență.
Disputa nu este însă doar una politică. În spatele votului se află conflictul dintre două obiective majore: recuperarea unor investiții hidroenergetice considerate importante pentru securitatea energetică și menținerea standardelor de protecție a biodiversității și a ariilor naturale protejate.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
