Legea salarizării, la limită

Noua lege a salarizării bugetare intră într-o etapă decisivă, în condițiile în care partidele din coaliție trebuie să ajungă rapid la un acord. Proiectul este legat de un jalon PNRR cu termen la 31 august, însă timpul rămas pentru adoptarea actului normativ este extrem de scurt.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că marți ar putea fi decis viitorul proiectului de lege a salarizării, înaintea discuțiilor dintre liderii partidelor și președintele Nicușor Dan. Oficialul afirmă că două dintre formațiunile implicate în negocieri, PNL și USR, și-au exprimat susținerea, în timp ce celelalte două nu au oferit încă un acord clar.

Pîslaru a transmis un apel la responsabilitate, argumentând că proiectul ar urma să corecteze o serie de inechități salariale acumulate în ultimii ani și să aducă beneficii unor categorii de angajați din sectorul public.

Fără taxe noi, susține ministrul Muncii

Una dintre principalele controverse privește sursa banilor necesari pentru finanțarea noii grile de salarizare.

Dragoș Pîslaru afirmă că, în scenariile tehnice analizate până acum, nu au fost prevăzute majorări de taxe. Potrivit ministrului, impactul suplimentar ar urma să fie compensat prin reduceri permanente de cheltuieli.

Valoarea exactă a măsurilor compensatorii nu este însă stabilită, aceasta urmând să depindă de forma finală a legii. În discuțiile purtate cu autoritățile române, Comisia Europeană a solicitat ca eventualele costuri suplimentare să fie acoperite prin măsuri adoptate concomitent cu legea salarizării sau chiar înaintea acesteia.

Printre variantele menționate de partea europeană se află și extinderea contribuției CASS asupra pensiilor, însă aceasta apare ca o posibilă soluție, nu ca o decizie adoptată.

Comisia Europeană cere garanții fiscale

Presiunea asupra Guvernului vine și din perspectiva angajamentelor asumate prin PNRR și a percepției agențiilor de rating.

Comisia Europeană a atras atenția asupra diferențelor dintre estimările privind impactul bugetar și forma actuală a proiectului. În plus, Bruxelles-ul a semnalat o discrepanță de aproape un miliard de lei în ceea ce privește finanțarea sistemului sanitar și a solicitat clarificări privind plata arieratelor către sectorul judiciar.

Astfel, adoptarea legii nu este doar o problemă politică, ci și una cu implicații directe asupra finanțelor publice și a credibilității României în fața instituțiilor europene și a piețelor financiare.

PSD avertizează că termenul PNRR este aproape imposibil de respectat

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, consideră că timpul rămas este insuficient pentru ca proiectul să parcurgă toate etapele parlamentare până la termenul prevăzut în PNRR.

Procedura ar trebui să includă adoptarea în Parlament și perioada în care pot fi formulate contestații la Curtea Constituțională a României. În aceste condiții, liderul social-democrat apreciază că respectarea calendarului este extrem de dificilă.

Și consilierul prezidențial Radu Burnete a precizat că proiectul va fi transmis Parlamentului numai dacă există un consens între cele patru partide implicate în negocieri. În lipsa unui acord, formațiunile și-ar fi asumat să nu depună proiectul.

Ce schimbări aduce proiectul

Cea mai recentă variantă a legii prevede o valoare de referință de 4.000 de lei, începând cu 1 decembrie 2026, în scădere față de variantele precedente, care prevedeau 4.100, respectiv 4.325 de lei.

Proiectul păstrează sistemul bazat pe coeficienți, cu valori cuprinse între 1 și 8, și include modificări pentru mai multe domenii din sectorul public, printre care:

• educație;
• sănătate;
• administrație publică;
• diplomație;
• cultură.

În același timp, marile confederații sindicale au criticat forma actuală a proiectului și au cerut retragerea acestuia. Sindicatele susțin reluarea procesului de elaborare după instalarea unui Guvern cu puteri constituționale depline.

Miza negocierilor

Discuțiile de la Cotroceni au, prin urmare, o miză dublă: pe de o parte, stabilirea unei forme acceptate politic a noii legi a salarizării, iar pe de altă parte, identificarea unor măsuri credibile care să acopere impactul financiar al acesteia.

Declarația lui Pîslaru că nu sunt avute în vedere noi majorări de taxe nu exclude însă necesitatea unor măsuri bugetare, în condițiile în care Comisia Europeană cere compensarea costurilor suplimentare și respectarea angajamentelor asumate de România.

Surse:: Știri pe surse

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114