Cernavodă, în fața unui scenariu fără precedent
Criza hidrologică de pe Dunăre pune presiune pe funcționarea sistemului energetic național. Autoritățile au pregătit mai multe soluții pentru menținerea apei necesare răcirii instalațiilor de la Cernavodă, de la dragarea unor canale și amplasarea unor barje până la un baraj mobil, pompe plutitoare și, în scenariul extrem, transportul apei demineralizate cu cisterne auto sau feroviare.
Debitul Dunării a ajuns la valori care depășesc în sens negativ cele mai pesimiste scenarii avute în vedere anterior în documentațiile tehnice. La Baziaș, debitul a fost indicat în jurul valorii de 1.300 de metri cubi pe secundă, în timp ce pragul de 2.000 mc/s era considerat anterior scenariul hidrologic cel mai nefavorabil.
Pentru comparație, debitul mediu al Dunării în luna august este de aproximativ 3.900 mc/s, iar media anuală la intrarea în România este de circa 5.500 mc/s.
Barje, dragaje și un dig de piatră pentru a aduce apa spre Cernavodă
Autoritățile încearcă să direcționeze o cantitate mai mare de apă către priza de răcire a centralei nucleare.
În apropierea podului de la Cernavodă au fost deja amplasate și ancorate barje, iar următoarea etapă prevede construirea unui dig scurt de piatră. În paralel, sunt analizate lucrări de dragare care să îmbunătățească circulația apei în zonele critice.
O problemă importantă se află la bifurcația Bala, unde, potrivit autorităților, distribuția debitului este în prezent dezechilibrată: aproximativ 85% din apă se îndreaptă spre brațul Bala și doar 15% spre Dunărea Veche, direcție relevantă pentru alimentarea zonei Cernavodă.
Intervențiile nu reprezintă însă o garanție că debitul necesar centralei va fi restabilit.
Guvernul avertizează că, la niveluri atât de reduse ale Dunării, comportamentul hidraulic al fluviului este dificil de anticipat. Din acest motiv, lucrările sunt implementate etapizat, iar efectele sunt măsurate permanent. Dacă o soluție nu produce rezultatul dorit, aceasta poate fi modificată sau oprită.
Apa din Canalul Dunăre–Marea Neagră, o altă variantă
În cazul în care lucrările asupra cursului Dunării nu sunt suficiente, autoritățile iau în calcul și utilizarea apei din Canalul Dunăre–Marea Neagră.
Planul prevede posibilitatea pompării apei către zona centralei, inclusiv cu ajutorul unor pompe montate pe barje sau pontoane plutitoare.
În plus, CNE Cernavodă are echipamente de rezervă – pompe, generatoare de mare putere și instalații pentru răcirea apei – care pot fi utilizate pentru menținerea în siguranță a reactoarelor și a depozitelor de combustibil uzat.
Scenariul extrem: Dunărea ajunge la 1,05 metri
Cel mai sever scenariu luat în calcul de autorități presupune ca nivelul Dunării în zona Cernavodă să ajungă la aproximativ 1,05 metri.
Într-o asemenea situație, răcirea instalațiilor ar urma să se realizeze în circuit închis, cu apă demineralizată produsă prin instalațiile centralei.
Alimentarea ar proveni în principal din surse subterane, iar rezervele ar putea fi completate prin transportul apei demineralizate în zona centralei.
Planul prevede explicit utilizarea unor cisterne auto, vagoane-cisternă sau autospeciale de stingere a incendiilor pentru transportul apei, dacă rezervele disponibile la centrală nu ar fi suficiente.
Este important de precizat că acest scenariu nu înseamnă alimentarea directă a reactoarelor cu apă adusă de pompieri. Este vorba despre completarea cantității de apă necesare unui sistem de răcire în circuit închis, în condițiile în care instalațiile nucleare sunt oprite.
Repornirea reactoarelor rămâne dependentă de situația hidrologică
Cele două unități de la Cernavodă au fost oprite în contextul problemelor generate de scăderea debitului Dunării. Chiar și după oprirea reacțiilor nucleare, instalațiile și combustibilul uzat trebuie răcite în permanență.
Prin urmare, eventualele lucrări hidrotehnice nu înseamnă automat și reluarea producției de energie.
Repornirea reactoarelor va depinde de existența unor condiții hidrologice stabile și suficiente pentru funcționarea în siguranță.
Guvernul prelungește măsurile speciale pentru sistemul energetic
În paralel cu intervențiile de la Cernavodă, Guvernul a aprobat prelungirea până la 30 septembrie 2026 a perioadei în care Transelectrica poate aplica măsurile speciale de siguranță prevăzute de HG 603/2026.
Executivul justifică decizia prin deficitul hidrologic sever de pe Dunăre, temperaturile ridicate, creșterea consumului în orele de vârf, producția redusă estimată din surse eoliene și fotovoltaice și posibilitatea unor limitări ale importurilor de energie.
Măsurile sunt preventive și nu înseamnă că întreruperile de consum vor fi aplicate automat. În cazul unei situații critice, Transelectrica dispune însă de un mecanism gradual de intervenție, care poate include creșterea rezervelor, pornirea unor grupuri aflate în rezervă, reducerea exporturilor și, ca ultimă măsură, limitarea în tranșe a consumului.
Comitetul Bala–Cernavodă are termen până în septembrie
Comitetul Interministerial Bala–Cernavodă, format din reprezentanți ai instituțiilor responsabile de energie, transporturi, mediu, ape, navigație, Nuclearelectrica și specialiști din mediul universitar, va funcționa timp de 30 de zile.
Instituția trebuie să prezinte, în jurul datei de 13 septembrie 2026, un raport final care să includă soluțiile tehnice, calendarul lucrărilor și sursele de finanțare.
Până atunci, autoritățile pregătesc succesiv mai multe variante, de la intervenții asupra cursului Dunării până la soluții de rezervă pentru menținerea răcirii instalațiilor.
Situația de la Cernavodă arată astfel cât de puternic poate afecta seceta infrastructura energetică: problema nu mai este doar producția de energie, ci și asigurarea resursei de apă necesare pentru menținerea centralei în condiții de siguranță.
SURSE
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
