România, tot mai importantă pe harta gazelor din sud-estul Europei
Schimbarea conducerii Bulgartransgaz are loc într-un moment important pentru infrastructura energetică din regiune. Numirea lui Kiril Ravnachki la conducerea operatorului bulgar se suprapune peste proiecte menite să mărească semnificativ capacitatea de transport al gazelor dinspre Grecia către Bulgaria și România.
Miza este Coridorul Vertical, proiectul regional prin care gazele provenite din surse diverse, inclusiv gaz natural lichefiat (GNL), pot fi transportate din sudul Europei către România, Republica Moldova, Ucraina și mai departe către Europa Centrală.
O nouă rută pentru gazele din regiune
Infrastructura de gaze din Balcani a fost construită timp de decenii în jurul fluxurilor provenite din Rusia. În ultimii ani, direcția transporturilor începe însă să se schimbe.
Prin Coridorul Vertical, gazele intrate în sistemul european prin terminalele GNL din Grecia pot traversa Bulgaria și ajunge în România prin punctul de interconectare Kardam–Negru Vodă.
De aici, gazele pot fi utilizate pe piața românească sau transportate mai departe către Republica Moldova și Ucraina.
Pentru România, dezvoltarea acestei rute poate însemna atât diversificarea surselor de aprovizionare, cât și creșterea rolului țării ca hub regional de transport.
Capacitatea Bulgaria–România ar urma să crească
Unul dintre punctele-cheie este interconectarea Kardam–Negru Vodă. Potrivit datelor publicate de operatorul bulgar, pentru anul gazier 2027–2028 este prevăzută o capacitate tehnică de transport de aproape 297 milioane kWh pe zi în direcția Bulgaria–România.
Creșterea este legată de proiecte de infrastructură precum bucla de conductă Rupcha–Vetrino și lucrările pentru inversarea stației de comprimare Kardam.
Transgaz estimează, de asemenea, că prin dezvoltarea Coridorului Vertical capacitatea punctului Negru Vodă–Kardam ar putea crește de la aproximativ 5,03 miliarde de metri cubi pe an la 9,41 miliarde de metri cubi pe an.
Practic, infrastructura ar permite transportarea unor cantități mult mai mari de gaze dinspre sud către sistemul românesc.
Grecia devine o poartă importantă pentru aprovizionarea regională
Terminalele GNL din Grecia, inclusiv Revithoussa și Alexandroupolis, pot furniza gaz provenit din piețe internaționale.
Sursele pot include GNL american, gaze din estul Mediteranei sau cantități provenite din regiunea Mării Caspice, în funcție de disponibilitate și de condițiile comerciale.
Pentru România, accesul la aceste surse poate reprezenta o alternativă suplimentară la rutele tradiționale de import.
Totuși, extinderea infrastructurii nu înseamnă automat și gaze mai ieftine pentru consumatori. Costul GNL-ului, prețurile internaționale, tarifele de transport și nivelul cererii regionale vor avea un rol important în stabilirea prețului final.
România poate deveni o verigă importantă pentru Ucraina și Republica Moldova
Coridorul Vertical are o miză care depășește piața românească.
Operatorii de transport din Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina au dezvoltat mecanisme comune de rezervare a capacității, menite să faciliteze transportul gazelor pe trasee transfrontaliere.
În acest context, România poate deveni o verigă între sursele de gaze din sud și consumatorii din nord și est.
Poziția este cu atât mai importantă în perspectiva creșterii producției interne de gaze, inclusiv prin dezvoltarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră.
România ar putea ajunge astfel să îndeplinească simultan trei roluri: producător de gaze, consumator și țară de tranzit pentru fluxurile regionale.
Cererea pentru ruta către România a crescut puternic
Interesul comercial pentru direcția Bulgaria–România este un alt indicator al importanței acestei infrastructuri.
Potrivit Bulgartransgaz, pentru anul gazier 2025–2026 au fost rezervate aproximativ 99.400 MWh pe zi la punctul Kardam–Negru Vodă, adică peste 70% din capacitatea oferită.
Pentru comparație, cu un an înainte erau rezervate aproximativ 44.700 MWh pe zi, iar în anul gazier 2023–2024 aproximativ 34.800 MWh pe zi.
Datele indică o creștere semnificativă a interesului comercial pentru transportul gazelor din Bulgaria către România.
Schimbarea de la conducerea Bulgartransgaz
Kiril Ravnachki revine la conducerea Bulgartransgaz după ce a mai ocupat funcția în 2024, când Vladimir Malinov a devenit ministru interimar al Energiei.
Ravnachki are experiență în sistemul energetic bulgar și a fost implicat inclusiv în activitatea Balkan Gas Hub.
Vladimir Malinov urmează să preia conducerea Consiliului de Administrație al Balkan Gas Hub, ceea ce înseamnă că rămâne implicat în sectorul regional al gazelor.
Prin urmare, schimbarea de management nu indică în mod automat o abandonare a Coridorului Vertical. Mult mai important va fi ritmul în care sunt realizate investițiile programate.
Proiectul Chiren, un context sensibil
Schimbarea de la conducerea Bulgartransgaz are loc și pe fondul investigației privind extinderea depozitului subteran de gaze de la Chiren.
Proiectul, evaluat la aproximativ 285 de milioane de euro, urmărește creșterea capacității de stocare de la aproximativ 550 de milioane la un miliard de metri cubi.
În 2024, Parchetul European a desfășurat acțiuni în Bulgaria în cadrul unei investigații privind presupuse nereguli legate de atribuirea unor contracte. Bulgartransgaz a transmis că a cooperat cu autoritățile și a pus la dispoziția anchetatorilor documentele solicitate.
Vladimir Malinov a respins acuzațiile privind existența unor nereguli și a susținut importanța proiectului pentru securitatea energetică regională.
Miza pentru România
Pentru România, adevăratul test nu este schimbarea persoanei aflate la conducerea Bulgartransgaz, ci capacitatea operatorului bulgar de a respecta calendarul investițiilor.
Dacă proiectele sunt finalizate la timp, fluxurile de gaze dinspre Grecia către România pot crește considerabil, iar infrastructura românească poate căpăta o importanță suplimentară în aprovizionarea Republicii Moldova, Ucrainei și a altor piețe din Europa Centrală.
Dacă apar întârzieri, România va continua să dispună de ruta sudică, dar cu o capacitate mai limitată.
În paralel, dezvoltarea producției din Marea Neagră poate schimba din nou echilibrul regional. România nu ar mai fi doar un punct de destinație pentru gazele din sud, ci ar putea deveni și una dintre sursele importante de aprovizionare pentru țările din regiune.
Astfel, Coridorul Vertical poate transforma România dintr-o piață aflată la capătul unei rute de transport într-un nod energetic între Marea Egee, Marea Neagră și Europa Centrală.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
