Nicu Ștefănuță, avertisment după victoria AfD în Germania
ezultatul obținut de AfD în alegerile din Saxonia-Anhalt reprezintă un semnal de alarmă și pentru România, consideră Nicu Ștefănuță. Vicepreședintele Parlamentului European spune că ascensiunea formațiunilor radicale nu poate fi explicată doar prin sondaje și avertizează că nemulțumirea economică poate împinge electoratul către partidele populiste.
Invitat luni la Digi24, Ștefănuță a analizat victoria AfD și a făcut o paralelă cu evoluția AUR în România. În opinia sa, partidul condus de George Simion beneficiază de o organizare politică și electorală care depășește nivelul intențiilor de vot măsurate în sondaje.
Ștefănuță: AUR are o prezență electorală bine organizată
Europarlamentarul a susținut că AUR dispune de structuri și instrumente prin care reușește să mențină contactul cu alegătorii, inclusiv în diaspora.
„Să nu credeți că AUR stă doar bine în sondaje, stă și pe stradă”, a declarat Ștefănuță, referindu-se la ceea ce a observat în comunitățile românești din străinătate.
Potrivit acestuia, partidul utilizează inclusiv aplicații pentru telefon și diverse mecanisme de mobilizare a susținătorilor. În acest context, Ștefănuță consideră că ar fi o eroare ca popularitatea AUR să fie privită drept un fenomen artificial, creat exclusiv de sondajele de opinie.
Mesajul său vine după rezultatul spectaculos obținut de AfD în Saxonia-Anhalt, formațiune care a câștigat alegerile regionale și s-a apropiat de pragul majorității absolute.
Austeritatea și nemulțumirea economică, teren pentru radicalizare
Ștefănuță a pus ascensiunea partidelor radicale și pe seama modului în care guvernele gestionează perioadele de austeritate.
El susține că măsurile de reducere a cheltuielilor pot alimenta nemulțumirea atunci când populația nu înțelege motivele deciziilor sau când costurile sunt resimțite în special de categoriile vulnerabile.
În cazul Germaniei, europarlamentarul a criticat politicile asociate guvernului condus de Friedrich Merz și a făcut o comparație cu măsurile de austeritate adoptate în România.
„Au tăiat stil 2008-2009, fără să explice exact de ce sunt aceste tăieri”, a afirmat Ștefănuță, susținând că astfel de politici pot contribui la creșterea sprijinului pentru formațiunile radicale.
Europarlamentarul a asociat această dinamică și cu dificultățile economice resimțite de români, invocând costurile energiei, ale alimentelor și ale locuirii.
„Oamenii înțeleg că nivelul de trai a crescut foarte puțin”
În opinia lui Ștefănuță, mesajele despre apărarea democrației și combaterea extremismului devin mai puțin convingătoare atunci când alegătorii se confruntă zilnic cu probleme economice.
El a susținut că oamenii reacționează în primul rând la prețuri și la nivelul de trai și că partidele tradiționale trebuie să țină cont de aceste preocupări.
„Lumea înțelege ceva simplu: că benzina este la 10 lei, că costul vieții a crescut foarte mult, că nu-și mai permit oamenii locuințe”, a declarat europarlamentarul.
Potrivit acestuia, problemele legate de educație, sănătate, locuire și prețurile de zi cu zi creează un teren favorabil pentru discursurile politice radicale.
De ce câștigă partidele populiste
Ștefănuță consideră că succesul AfD trebuie analizat și prin prisma mesajelor adresate direct preocupărilor cotidiene ale alegătorilor.
El susține că partidele tradiționale folosesc adesea un limbaj prea tehnic și se concentrează pe teme de politică generală, în timp ce formațiunile populiste formulează mesaje simple, centrate pe dificultățile economice.
„Au reușit pentru că au vorbit mai mult pe limba oamenilor”, a spus Ștefănuță.
În opinia sa, partidele democratice ar trebui să răspundă mai clar la probleme precum costul vieții, prețul alimentelor și accesul la locuințe.
„Populismul răspunde la probleme reale”
Europarlamentarul a făcut însă distincția între problemele reale ale societății și soluțiile oferite de partidele radicale.
El a susținut că populismul funcționează prin asocierea unor dificultăți reale cu soluții pe care le consideră nerealiste sau imposibil de aplicat.
„Extremiștii, acești populiști, ne vând niște gogoși, dar bazate pe niște fapte reale”, a afirmat Ștefănuță.
Potrivit acestuia, discursurile despre suveranitate, închiderea granițelor sau o eventuală ieșire din Uniunea Europeană pot părea atractive pentru alegători tocmai pentru că pornesc de la nemulțumiri concrete.
Rezultatul din Saxonia-Anhalt devine astfel, în interpretarea lui Ștefănuță, un avertisment pentru partidele tradiționale din Europa: ignorarea problemelor economice și sociale ale populației poate lăsa spațiu formațiunilor radicale să transforme nemulțumirea în capital electoral.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
