Puțin pământ, un microbiom mai bogat?
Contactul cu solul, plantele și alte elemente naturale ar putea avea un efect surprinzător asupra microbiomului pielii. Cercetări realizate în Finlanda indică faptul că expunerea la medii naturale bogate în microorganisme poate crește diversitatea bacteriilor de pe piele și poate influența anumiți indicatori ai sistemului imunitar.
Pentru mulți oameni, o plimbare în parc înseamnă aer curat și câteva minute petrecute printre copaci. Cercetătorii sugerează însă că beneficiile contactului cu natura ar putea merge mai departe decât simpla relaxare.
Un experiment coordonat de cercetătoarea Mira Grönroos a analizat ce se întâmplă cu microbiomul pielii după contactul direct cu materiale naturale. Participanții și-au frecat mâinile cu sol, turbă și mușchi timp de aproximativ 20 de secunde. Analizele au indicat o creștere, cel puțin temporară, a cantității și diversității microorganismelor de pe piele.
De ce contează bacteriile de pe piele
Pielea nu este o suprafață sterilă. Ea găzduiește o comunitate complexă de microorganisme care poate contribui la menținerea echilibrului local și la protejarea împotriva unor agenți patogeni.
Studiul publicat în MicrobiologyOpen a arătat că expunerea directă la materiale naturale bogate în microorganisme poate modifica temporar diversitatea microbiotei cutanate. Autorii au subliniat însă că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina dacă aceste modificări de scurtă durată se traduc în beneficii pe termen lung pentru sănătate.
Un aspect important este tocmai durata efectului. Potrivit cercetărilor prezentate de BBC, microbiota pielii poate reveni relativ rapid spre nivelul inițial după o expunere scurtă. Prin urmare, oamenii de știință analizează dacă interacțiunea repetată cu mediul natural produce schimbări mai persistente.
Copiii care se joacă în natură, în centrul cercetărilor
Finlanda a devenit un important teren de cercetare pentru această ipoteză. În cadrul proiectului Vahvistu sunt urmărite mai multe creșe în care spațiile de joacă au fost amenajate astfel încât cei mici să aibă un contact mai apropiat cu elemente naturale precum solul, lemnul, plantele și nisipul.
Cercetări anterioare coordonate de Marja Roslund au comparat copii care s-au jucat într-un spațiu îmbogățit cu sol de pădure cu cei care au folosit o curte predominant pavată. Rezultatele au indicat o diversitate microbiană mai mare pe pielea copiilor din grupul expus mediului natural.
Într-un alt experiment, copiii s-au jucat în nisip îmbogățit cu sol cu diversitate microbiană ridicată. Cercetătorii au observat modificări atât ale microbiotei pielii, cât și ale unor citokine – molecule implicate în reglarea răspunsului imun. Rezultatele au fost interpretate ca indicii privind o posibilă îmbunătățire a imunoreglării.
„Ipoteza biodiversității” și sistemul imunitar
Aceste rezultate se înscriu în ceea ce cercetătorii numesc ipoteza biodiversității. Ideea este că reducerea contactului cu mediile naturale și cu diversitatea microorganismelor din acestea ar putea influența microbiomul uman și, implicit, modul în care funcționează sistemul imunitar.
O atenție deosebită a fost acordată gammaproteobacteriilor. În cercetările finlandeze, creșterea diversității acestor bacterii a fost asociată cu modificări ale unor componente ale răspunsului imun, inclusiv ale celulelor T reglatoare, care contribuie la controlul reacțiilor imunitare.
Există însă o diferență importantă între o asociere biologică și demonstrarea faptului că un anumit comportament previne o boală. Cercetătorii nu afirmă că joaca în pământ poate împiedica apariția astmului, alergiilor sau eczemelor. Dovezile actuale indică mai degrabă un posibil rol al biodiversității microbiene în reglarea sistemului imunitar.
Și grădinăritul ar putea avea un rol
Contactul cu microorganismele din natură nu presupune neapărat joaca în noroi. Grădinăritul este o altă modalitate prin care oamenii pot intra în contact cu solul și plantele.
Cercetările au analizat inclusiv adulți care au cultivat legume în soluri cu niveluri diferite de diversitate microbiană. Rezultatele au indicat modificări ale diversității bacteriene de pe piele și ale unor markeri imunitari la persoanele expuse solului mai bogat în microorganisme.
Un alt experiment a urmărit instalarea unor pereți verzi în spații de birouri. Și în acest caz, cercetătorii au observat modificări ale microbiotei cutanate după o perioadă de expunere la plante.
Cercetările continuă
Studii mai recente au mers și mai departe în investigarea relației dintre microorganismele din sol și imunitate. O cercetare publicată în Scientific Reports în 2024 a analizat expunerea pielii la microbiota din sol și a identificat modificări ale răspunsului imun celular în contextul vaccinării împotriva pneumococului.
Rezultatele nu înseamnă că oamenii ar trebui să renunțe la regulile elementare de igienă sau să considere orice tip de murdărie benefică. Solul poate conține și microorganisme patogene, iar riscurile depind de mediu și de tipul de expunere.
Ceea ce sugerează cercetările este mai nuanțat: un contact normal și repetat cu natura ar putea contribui la menținerea diversității microbiomului, iar această diversitate ar putea avea legătură cu modul în care organismul își reglează răspunsul imun.
Deocamdată, oamenii de știință încearcă să stabilească exact câtă expunere este necesară, cât durează efectele și dacă modificările microbiomului se traduc în beneficii concrete asupra sănătății pe termen lung.
Așadar, puțin pământ pe mâini nu trebuie privit nici ca un medicament-minune, nici ca un pericol în sine. Natura pare să ofere organismului o diversitate microbiană pe care cercetătorii abia încep să o înțeleagă.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
