Senatul amână din nou reforma mandatelor șefilor serviciilor
Comisia pentru apărare din Senat nu a ajuns nici marți la o concluzie privind proiectul de lege care urmărește limitarea mandatelor conducerilor serviciilor de informații. După o nouă rundă de dezbateri, senatorii au decis să amâne raportul pentru săptămâna viitoare, în timp ce în discuție au apărut și variante alternative privind durata mandatelor.
Proiectul USR: maximum opt ani la conducerea serviciilor
Inițiativa, depusă în 2024 de deputații USR Diana Stoica și Emanuel Ungureanu, prevede ca directorii SRI, SIE, SPP și STS, precum și șefii structurilor de informații din Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării, să aibă mandate de patru ani, cu posibilitatea unei singure reînnoiri.
În această variantă, durata maximă în funcție ar fi de opt ani. Proiectul a trecut tacit de Camera Deputaților, iar Senatul este forul decizional.
O altă variantă: mandate de cinci ani
Dezbaterile din Senat au adus însă în prim-plan o soluție diferită.
O propunere susține ca mandatele șefilor SRI și SIE să fie corelate cu mandatul președintelui României, respectiv cinci ani, cu maximum două mandate pentru aceeași persoană.
Ideea este ca durata conducerii serviciilor să fie sincronizată cu ciclul prezidențial, dar să existe în același timp o limită clară privind numărul de mandate.
O propunere similară, cu două mandate de câte cinci ani, a fost formulată anterior de senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc. Ea a susținut că durata de cinci ani ar evita legarea mecanică a conducerii serviciilor de ciclul politic de patru ani.
Comisiile de control nu au o poziție unitară
Potrivit informațiilor prezentate în ședința de marți, Comisia parlamentară pentru controlul activității SRI a transmis un punct de vedere nefavorabil formei actuale a proiectului.
În același timp, s-a propus ca durata mandatelor directorilor SRI și SIE să fie analizată în corelație cu mandatul președintelui României. Comisia parlamentară de control al activității SIE a discutat, la rândul său, subiectul, însă nu a adoptat încă un punct de vedere.
Executivul a transmis anterior că o abordare izolată a duratei mandatelor nu ar fi suficientă și că modificările ar trebui integrate într-o reformă mai amplă a legislației privind securitatea națională.
Ungureanu acuză blocarea proiectului
Inițiatorul proiectului, Emanuel Ungureanu, a criticat din nou ritmul procedurii parlamentare. Deputatul USR susține că inițiativa este blocată de aproximativ doi ani și a pus întârzierea pe seama influenței pe care serviciile de informații ar exercita-o asupra unor parlamentari.
Aceste afirmații reprezintă poziția politică a inițiatorului și nu constituie o concluzie oficială privind activitatea serviciilor.
Senatorii cer mai multe puncte de vedere
Mai mulți membri ai Comisiei pentru apărare au solicitat ca înaintea votului să fie analizate opiniile instituțiilor vizate, ale comisiilor parlamentare de control și ale altor organisme competente.
Printre solicitări s-a numărat și așteptarea unui punct de vedere din partea CSAT. Argumentul susținătorilor amânării este că modificarea regulilor privind conducerea serviciilor de informații trebuie făcută într-un cadru legislativ coerent.
După aproximativ o oră de dezbateri, senatorii au decis să amâne din nou luarea unei decizii.
Proiectul rămâne în procedură de urgență
Propunerea legislativă L662/2024 se află în continuare în lucru la comisiile Senatului și are caracter de lege organică. Biroul Permanent stabilise data de 15 septembrie 2026 drept termen pentru raportul comun al comisiilor și pentru continuarea procedurii către plen.
Rămâne de văzut dacă săptămâna viitoare senatorii vor ajunge la o formă comună a proiectului sau dacă dezbaterea va continua între varianta de două mandate de câte patru ani și cea de două mandate de câte cinci ani.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
