Eugen Rădulescu explică printr-un calcul amploarea necesarului de finanțare al statului
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, atrage din nou atenția asupra dimensiunii dezechilibrului finanțelor publice. Într-un mesaj publicat pe Facebook, acesta estimează la 60 de miliarde de euro necesarul net de finanțare al statului român într-un singur an și folosește o comparație cu veniturile celor aproximativ 5,1 milioane de salariați pentru a ilustra proporția sumei.
60 de miliarde de euro, necesarul net de finanțare
Potrivit lui Eugen Rădulescu, suma de 60 de miliarde de euro reprezintă necesarul net de finanțare și nu trebuie confundată cu totalul împrumuturilor contractate de stat, deoarece acestea includ și finanțarea destinată refinanțării datoriilor ajunse la scadență.
Consilierul guvernatorului BNR susține că amploarea acestor cifre este dificil de perceput fără o raportare la valori familiare pentru populație. De aceea, Rădulescu a făcut un calcul ipotetic pornind de la numărul salariaților și venitul mediu net.
Comparația cu cei 5,1 milioane de salariați
Rădulescu pornește de la aproximativ 5,1 milioane de salariați și un venit mediu net lunar de circa 1.100 de euro. În această ipoteză, veniturile salariale cumulate pe un an ar ajunge la o valoare apropiată de necesarul net de finanțare indicat de el.
Concluzia formulată de economist este că, într-un exercițiu pur ipotetic, toți salariații ar trebui să renunțe la veniturile lor timp de un an pentru ca suma să fie echivalentă cu cei 60 de miliarde de euro. Comparația este menită să ilustreze dimensiunea necesarului de finanțare și nu reprezintă un mecanism efectiv de finanțare a bugetului.
Legătura făcută cu deficitul bugetar din 2024
Eugen Rădulescu pune această situație în legătură cu deficitul bugetar înregistrat de România în 2024, care a ajuns la 9,3% din PIB. Nivelul a fost unul extrem de ridicat în raport cu standardele europene, iar datele Eurostat indică România drept statul UE cu cel mai mare deficit public în acel an.
În declarațiile sale, Rădulescu critică nivelul cheltuielilor publice și susține că dezechilibrele acumulate în anii anteriori au mărit presiunea asupra finanțelor statului.
BNR: reducerea deficitului rămâne principala provocare
Nu este prima dată când Eugen Rădulescu vorbește despre presiunile exercitate de deficit și datoria publică. Într-o analiză publicată în martie 2026, acesta afirma că reducerea deficitului bugetar reprezintă principala constrângere a economiei românești.
Rădulescu arăta atunci că datoria publică a crescut semnificativ în ultimele două decenii și avertiza că plata dobânzilor, alături de alte cheltuieli publice, va pune presiune suplimentară asupra bugetului.
În august, consilierul guvernatorului BNR afirma că deficitul bugetar a scăzut în prima jumătate a anului, dar avertiza că procesul de consolidare fiscală va continua să fie dificil și va necesita măsuri suplimentare.
O comparație care pune în perspectivă dimensiunea datoriei
Calculul prezentat de Eugen Rădulescu este, în esență, o modalitate de a transpune o cifră macroeconomică într-un exemplu ușor de înțeles. Cei 60 de miliarde de euro nu reprezintă salariile pe care statul le-ar putea confisca sau redirecționa, ci o estimare prezentată de consilierul BNR privind necesarul net de finanțare.
Mesajul său readuce în atenție problema deficitului bugetar și a costurilor asociate finanțării statului, într-o perioadă în care autoritățile urmăresc reducerea dezechilibrelor fiscale.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
