PSD și problema responsabilității

Există momente în politică în care responsabilitatea nu mai poate fi măsurată doar prin voturi, declarații sau comunicate de partid. Ea se măsoară prin ceea ce faci după ce ai luat o decizie majoră și prin capacitatea de a explica oamenilor care este alternativa.

În cazul PSD, această întrebare este cu atât mai importantă cu cât partidul a contribuit decisiv la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, guvern din care social-democrații au făcut parte. Moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România a fost adoptată la 5 mai 2026 cu 281 de voturi, iar Cabinetul Bolojan a fost demis.

Așadar, PSD nu a fost un observator din afara guvernării. A fost parte a majorității care a susținut acel Executiv și a avut miniștri în Guvernul Bolojan înainte de retragerea sprijinului politic.

De aici începe problema politică pe care conducerea PSD trebuie să o explice.

Dacă guvernul a fost greșit, cine își asumă partea de responsabilitate?

PSD a justificat retragerea din Guvern și moțiunea de cenzură prin faptul că România mergea într-o direcție pe care social-democrații o considerau greșită. În aprilie, partidul a decis retragerea sprijinului politic pentru Cabinetul Bolojan, iar miniștrii PSD și-au înaintat demisiile. Ulterior, moțiunea de cenzură a dus la căderea Executivului.

Este un argument politic legitim ca un partid să spună: „am participat la guvernare, dar nu mai suntem de acord cu direcția în care merge Guvernul”.

Dar apare imediat o întrebare de responsabilitate: dacă direcția a fost atât de greșită, de ce a fost nevoie de luni de zile pentru ca PSD să rupă această asociere? Și, mai ales, ce parte din deciziile Guvernului își asumă propriul partid?

Nu este suficient să spui că „ceilalți” au greșit atunci când ai participat la luarea deciziilor.

Politica presupune și asumarea consecințelor propriilor alegeri.

Morala simplă: ce nu îți place, nu face altuia

Există o regulă de bun-simț care ar trebui să funcționeze și în politică: ce ție nu îți place, altuia nu îi face.

PSD are experiența unui partid care și-a schimbat propriul guvern prin moțiune de cenzură.

În 2017, PSD și ALDE au depus o moțiune împotriva propriului Guvern condus de Sorin Grindeanu. Moțiunea a fost adoptată cu 241 de voturi pentru, iar Cabinetul Grindeanu a fost demis. La acel moment, argumentul invocat de majoritatea PSD-ALDE a fost că programul de guvernare nu era implementat corespunzător.

Astăzi, Sorin Grindeanu este președintele PSD.

Este imposibil să ignori această paralelă atunci când analizezi comportamentul actual al partidului.

În 2017, PSD a considerat legitim să retragă sprijinul unui guvern pe care îl instalase. În 2026, PSD a procedat din nou la retragerea sprijinului și la susținerea unei moțiuni care a dus la căderea unui guvern din care făcuse parte.

Diferențele de context sunt importante, dar și continuitatea este relevantă: un partid care folosește instrumentul moțiunii de cenzură pentru a schimba direcția guvernării trebuie să fie pregătit să explice foarte clar ce direcție propune în loc.

„Nu votăm” nu este același lucru cu „avem o alternativă”

Aici se află poate cea mai importantă întrebare a momentului.

Conducerea PSD a decis în unanimitate, pe 28 septembrie, să nu susțină Guvernul propus de Siegfried Mureșan. Sorin Grindeanu a explicat că PSD nu poate susține un Executiv care ar continua politicile promovate de Guvernul Bolojan.

Argumentul poate fi înțeles: un partid parlamentar are dreptul să respingă un program de guvernare cu care nu este de acord.

Dar opoziția față de un program trebuie, într-o democrație funcțională, să fie însoțită de o alternativă.

Dacă PSD spune că programul lui Mureșan este greșit, întrebarea firească este: care este programul PSD?

Dacă PSD consideră că măsurile economice trebuie schimbate, care sunt măsurile alternative?

Dacă PSD consideră că direcția Guvernului Bolojan a fost greșită, care este direcția corectă?

Dacă PSD cere modificarea programului de guvernare, care sunt exact condițiile fără de care partidul nu poate susține un nou Executiv?

PSD a adoptat la Sinaia un set de 10 recomandări pe care Sorin Grindeanu a cerut să fie luate în calcul în programul lui Siegfried Mureșan. Acesta este un element de program politic, însă rămâne diferența dintre un set de propuneri și asumarea responsabilității pentru conducerea efectivă a Guvernului.

Cine își asumă nota de plată?

Când un partid intră la guvernare, își asumă și popularitatea, și nepopularitatea deciziilor luate.

Când iese de la guvernare, nu poate pretinde că toate lucrurile bune au fost rezultatul participării sale, iar toate lucrurile rele aparțin exclusiv partenerilor.

Asta este, de fapt, problema responsabilității politice.

PSD a fost parte a Guvernului Bolojan. PSD a plecat din acel Guvern. PSD a contribuit la demiterea lui. PSD spune acum că nu va vota Cabinetul Mureșan deoarece acesta ar continua direcția criticată de social-democrați.

În acest punct, electoratul are dreptul să ceară mai mult decât un „nu”.

Are dreptul să întrebe: „Bine, dacă nu aceasta este soluția, care este soluția voastră?”

Iar răspunsul nu ar trebui să fie doar un alt nume de premier.

Ar trebui să fie un program, o majoritate, un calendar și asumarea publică a consecințelor.

Politica nu poate funcționa permanent prin demolare

România se află de luni de zile într-o criză politică. AGERPRES consemnează că, după demiterea Guvernului Bolojan la 5 mai, au urmat mai multe tentative pentru formarea unui nou Executiv, fără ca până la începutul lui septembrie să existe un Guvern cu puteri depline.

Într-o asemenea situație, fiecare partid are dreptul să își apere programul și interesele politice.

Dar are și obligația de a explica ce face după ce respinge soluția existentă.

Să dai jos un guvern este o decizie politică.

Să refuzi un alt guvern este tot o decizie politică.

Însă adevărata probă a responsabilității vine după aceste decizii: ce pui în loc?

PSD are suficientă experiență guvernamentală și parlamentară pentru a răspunde la această întrebare. Iar faptul că actualul președinte al partidului, Sorin Grindeanu, a trecut el însuși prin experiența unui guvern PSD demis de propria majoritate în 2017 face ca această întrebare să fie cu atât mai relevantă.

În definitiv, nu este vorba doar despre PSD, PNL, USR sau despre orice alt partid.

Este vorba despre o regulă elementară a democrației: dacă spui că soluția celuilalt este greșită, trebuie să fii pregătit să explici, concret și responsabil, care este soluția ta.

Iar dacă nu vrei să guvernezi, atunci trebuie să explici de ce.

Pentru că opoziția este o opțiune legitimă. Refuzul unui program este legitim. Votul împotrivă este legitim.

Dar responsabilitatea politică nu se termină în momentul în care spui „nu”.

De multe ori, abia atunci începe.

Surse: AGERPRES

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114