România trece pragul de 60% din PIB la datoria publică. Dobânzile și refinanțarea pun presiune pe buget
Datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, potrivit datelor Eurostat prezentate de economistul Adrian Negrescu. Estimările citate indică o posibilă creștere până la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, în condițiile în care statul trebuie să reducă deficitul și să controleze cheltuielile publice.
Depășirea pragului de 60% nu înseamnă automat o reducere a cheltuielilor publice, însă crește presiunea asupra finanțelor statului. Chiar dacă deficitul bugetar este diminuat, datoria poate continua să crească atât timp cât cheltuielile statului rămân peste nivelul veniturilor. Adrian Negrescu atrage atenția că problema trebuie urmărită pe termen lung, existând estimări potrivit cărora datoria ar putea ajunge în jurul valorii de 90% din PIB în 2036.
Dobânzile, una dintre principalele presiuni
Unul dintre cele mai importante costuri asociate datoriei îl reprezintă dobânzile. Potrivit analizei citate de Jurnalul, plata dobânzilor ar putea ajunge în acest an la aproximativ 2,8-3% din PIB, în timp ce statul se împrumută pe zece ani la randamente de aproximativ 7,5%.
Presiunea nu vine doar din împrumuturile noi contractate pentru acoperirea deficitului. O parte dintre împrumuturile mai vechi ajung la scadență și trebuie refinanțate, iar noile credite pot avea costuri mai mari decât cele contractate într-o perioadă cu dobânzi mai reduse.
Astfel, chiar și în situația în care necesarul suplimentar de finanțare ar fi limitat, costul serviciului datoriei poate crește odată cu refinanțarea împrumuturilor existente.
Ce înseamnă pentru salarii și pensii
Controlul cheltuielilor publice este una dintre soluțiile analizate de economist. Printre măsurile menționate se numără o creștere mai lentă a pensiilor în raport cu inflația, limitarea pentru o anumită perioadă a cheltuielilor salariale din sectorul public și modificări privind vârsta efectivă de pensionare.
Aceste măsuri ar avea efecte directe asupra bugetului, însă aplicarea lor depinde de deciziile adoptate de autorități. În analiza lui Adrian Negrescu, pensiile și salariile din sectorul public reprezintă categorii importante de cheltuieli, iar reducerea presiunii asupra datoriei ar necesita un plan bugetar menținut pe mai mulți ani.
Colectarea taxelor și companiile de stat
Creșterea veniturilor bugetare este o altă direcție discutată. România are venituri fiscale raportate la PIB sub nivelul unor alte state europene, iar îmbunătățirea colectării și reducerea economiei nefiscalizate ar putea aduce resurse suplimentare.
Economistul avertizează însă că o strategie bugetară nu poate depinde exclusiv de venituri suplimentare care nu au fost încă realizate. O altă variantă analizată este valorificarea unor participații ale statului la companii listate, banii obținuți putând fi utilizați pentru reducerea datoriei.
Presiunea finanțării
Nivelul datoriei și costul împrumuturilor sunt urmărite și de investitori, iar creșterea percepției de risc poate determina majorarea costurilor de finanțare. Într-un astfel de context, refinanțarea datoriei existente ar putea deveni mai scumpă.
Adrian Negrescu susține că reducerea deficitului trebuie însoțită de un control mai strict al cheltuielilor și de o strategie bugetară menținută pe mai mulți ani.
Pentru România, depășirea pragului de 60% din PIB reprezintă o etapă importantă în evoluția datoriei publice. Direcția următorilor ani va depinde de nivelul deficitului, ritmul de creștere economică, costurile de finanțare și măsurile adoptate pentru controlul cheltuielilor.
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
