Educația românească pierde elevi pe parcurs. Diferențele dintre rural și urban ating 30 de puncte procentuale

România are aproape 2,9 milioane de copii și elevi înscriși în învățământul preuniversitar, însă dimensiunea sistemului nu garantează accesul egal la educație. Un nou raport al Alianței Binelui Comun, realizat pe baza datelor furnizate de Ministerul Educației, INS, Eurostat, Comisia Europeană și OECD, evidențiază principalele momente în care copiii și tinerii se desprind de traseul educațional.

Potrivit Jurnalul, una dintre primele probleme apare încă din perioada preșcolară. În 2024, doar 76,5% dintre copiii cu vârsta de cel puțin trei ani și până la intrarea în școala primară participau la educația preșcolară, în timp ce media Uniunii Europene era de 95%. România avea astfel cea mai scăzută rată din UE, în condițiile în care obiectivul european pentru 2030 este de cel puțin 96%.

Diferențele devin și mai evidente în perioada gimnaziului. Rata brută de cuprindere ajungea la 96% în mediul urban, însă cobora la 65,6% în mediul rural. În privința absolvirii, decalajul se menținea: 92,3% dintre elevii din orașe finalizau gimnaziul, față de 61,5% în mediul rural. Din cohorta de 192.275 de copii care au început clasa pregătitoare în anul școlar 2015/2016, 89,7% au ajuns să finalizeze clasa a VIII-a în următorii opt ani. În mediul rural, proporția a fost de 80,3%.

Abandonul școlar continuă să contribuie la pierderile de pe traseul educațional. În anul școlar 2023/2024, rata anuală a abandonului în învățământul primar și gimnazial a fost de 1%, echivalentul a aproximativ 15.900 de elevi. Efectele se acumulează în timp: în 2025, 15,5% dintre românii cu vârste între 18 și 24 de ani aveau cel mult studii gimnaziale și nu mai participau la educație sau formare, față de 9,1% la nivelul Uniunii Europene.

Un factor important este situația economică a familiilor. În 2024, 33,8% dintre copiii din România erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 24,2% în UE. Pentru o parte dintre elevi, costurile asociate școlii, transportul, lipsa serviciilor de sprijin și instabilitatea familială pot transforma vulnerabilitatea socială într-un dezavantaj educațional.

Nici investițiile în digitalizare nu au eliminat decalajele. Deși școlile au primit echipamente și au fost dezvoltate laboratoare și spații digitale, în 2025 doar 53,3% dintre tinerii români cu vârste între 16 și 24 de ani aveau competențe digitale de bază. Media europeană era de 74,6%. Datele sugerează că accesul la tehnologie trebuie însoțit de formare și de metode pedagogice adaptate noilor instrumente.

Probleme apar și în relația dintre educație și piața muncii. Doar 7,2% dintre absolvenții recenți ai învățământului profesional și tehnic au beneficiat de experiență de învățare la locul de muncă, în timp ce media europeană era de 65,2%. La nivelul studiilor superioare, doar 23,2% dintre tinerii români cu vârste între 25 și 34 de ani aveau o diplomă universitară.

Efectele se resimt după absolvire. În 2025, rata de ocupare a absolvenților recenți era de 72,7% în România, comparativ cu 83% în Uniunea Europeană. În același timp, 19,2% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani erau în categoria NEET, neavând un loc de muncă și neparticipând la educație sau formare.

Raportul atrage atenția și asupra resurselor alocate sistemului. Cheltuielile publice pentru educație reprezentau 4% din PIB în 2024, față de 4,8% media UE. În același timp, datele OECD indicau pentru 2022 o cheltuială anuală de aproximativ 6.220 de dolari per elev sau student în România, comparativ cu 13.210 dolari media OECD.

O altă vulnerabilitate este consilierea școlară. În anul școlar 2023/2024 erau 3.354 de consilieri, ceea ce însemna aproximativ un specialist la 800 de elevi, peste reperul legal de maximum 500 de elevi.

Barometrul Alianței Binelui Comun propune intervenții concentrate asupra punctelor în care sistemul pierde elevi: identificarea timpurie a absenteismului și riscului de abandon, programe de recuperare la literație, matematică și științe, finanțare suplimentară pentru școlile vulnerabile, transport și masă pentru elevii aflați în dificultate, extinderea educației preșcolare, dezvoltarea practicii în învățământul profesional și consolidarea consilierii școlare.

Pe termen lung, raportul propune adaptarea rețelei școlare la evoluțiile demografice, finanțare multianuală și evaluări axate pe competențe. Printre obiectivele prezentate se află creșterea participării la educația preșcolară spre 96%, reducerea părăsirii timpurii a educației sub 9%, majorarea ponderii tinerilor cu studii superioare spre 45% și diminuarea ratei NEET sub 9%.

Datele conturează astfel o problemă care depășește rezultatele obținute la examene. România are elevi performanți și rezultate individuale remarcabile, însă accesul la educație, continuitatea școlară și trecerea de la școală la viața profesională rămân marcate de diferențe importante între categorii sociale și între mediul urban și cel rural.

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114