CSM răspunde raportului SUA privind România
Consiliul Superior al Magistraturii reacționează la raportul Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional din România și susține că documentul american recunoaște independența sistemului judiciar și progresele înregistrate în combaterea corupției.
În același timp, CSM admite că raportul identifică mai multe vulnerabilități ale sistemului judiciar românesc, între care durata procedurilor, lipsa de predictibilitate a unor decizii și norme, dificultățile privind executarea hotărârilor și necesitatea accelerării digitalizării.
Raportul american prezintă astfel o evaluare mixtă: România are instituții judiciare considerate independente față de executiv, însă investitorii continuă să semnaleze probleme legate de funcționarea practică a sistemului juridic și de combaterea corupției.
CSM: Raportul SUA confirmă independența justiției
În reacția sa, CSM pune accent pe faptul că Departamentul de Stat descrie sistemul judiciar românesc ca fiind independent de puterea executivă.
Această apreciere apare și în rapoartele americane privind climatul investițional din anii anteriori, care descriu justiția română drept independentă de executiv și, în general, competentă procedural, corectă și de încredere.
Consiliul consideră că această constatare reprezintă un element important în evaluarea actuală a statului de drept din România.
În același timp, CSM subliniază că independența instituțională nu înseamnă că sistemul nu mai are probleme de rezolvat.
Progresele anticorupție, recunoscute de Departamentul de Stat
Un alt aspect evidențiat de CSM este aprecierea potrivit căreia România a făcut progrese importante în combaterea corupției.
Raportul Departamentului de Stat menționează însă și dificultățile care persistă. Printre acestea se află obținerea mai dificilă a unor condamnări pentru fapte de corupție și efectele produse de modificările legislative și de jurisprudență privind prescripția răspunderii penale.
Astfel, evaluarea americană nu este una exclusiv pozitivă: progresul anticorupție este menționat alături de probleme care, în opinia autorilor raportului, afectează în continuare eficiența mecanismelor de combatere a corupției.
Percepția corupției rămâne o problemă
O componentă importantă a raportului este reprezentată de percepția mediului de afaceri asupra corupției.
Potrivit informațiilor publicate despre raport, 90% dintre oamenii de afaceri din România chestionați în Eurobarometrul din 2025 considerau corupția ca fiind răspândită, comparativ cu 63% la nivelul Uniunii Europene.
Investitorii americani au indicat în special probleme asociate serviciilor vamale, administrațiilor locale și autorităților financiare.
Aceste date trebuie diferențiate de evaluarea independenței justiției: percepția asupra corupției și independența instituțională sunt indicatori diferiți și pot coexista în aceeași evaluare.
Prescripția, unul dintre cele mai sensibile puncte
Un capitol important al raportului american îl reprezintă efectele regimului prescripției răspunderii penale.
Departamentul de Stat menționează că, între 2022 și 2025, 9.635 de cauze penale au fost închise ca urmare a intervenirii prescripției. Cifra apare în contextul analizei privind dificultățile întâmpinate în obținerea condamnărilor pentru corupție, dar nu înseamnă că toate cele 9.635 de cauze au fost dosare de corupție.
CSM afirmă că această problemă a fost deja analizată de autoritățile judiciare române și că evaluarea situației trebuie făcută pe baza datelor concrete din dosare și a etapelor procesuale parcurse.
Consiliul invocă, în acest context, o analiză proprie referitoare la cauzele care au dus la intervenirea prescripției într-un număr important de dosare.
Predictibilitatea hotărârilor și executarea deciziilor, în atenția raportului
Raportul Departamentului de Stat atrage atenția și asupra problemelor legate de predictibilitatea sistemului juridic.
Potrivit evaluării americane, inconsistența jurisprudenței și lipsa de predictibilitate în interpretarea legislației reprezintă o preocupare pentru investitorii români și străini.
O altă problemă identificată este executarea hotărârilor judecătorești. Chiar și atunci când instanțele pronunță decizii favorabile, punerea acestora în aplicare poate fi dificilă și poate genera proceduri suplimentare.
CSM recunoaște aceste vulnerabilități și arată că ele trebuie abordate în continuare.
Digitalizarea justiției, încă o provocare
Departamentul de Stat menționează și caracterul încă predominant bazat pe documente fizice al sistemului judiciar românesc, chiar dacă digitalizarea a înregistrat progrese.
Problema este relevantă inclusiv din perspectiva investitorilor, pentru care durata procedurilor și costurile asociate soluționării litigiilor pot influența deciziile de investiții.
Raportul american arată că exercitarea drepturilor de proprietate și a celor contractuale prin intermediul instanțelor poate fi de durată, costisitoare și dificilă.
CSM contestă referirea la Inspecția Judiciară
Consiliul formulează și o precizare referitoare la un pasaj privind activitatea Inspecției Judiciare în dosarele care au avut ca temă prescripția răspunderii penale.
Potrivit CSM, nu a fost exercitată o acțiune disciplinară împotriva judecătorilor pentru faptul că aceștia nu ar fi respectat jurisprudența Înaltei Curți în materia prescripției.
Consiliul consideră că o asemenea distincție este importantă deoarece independența judecătorului presupune că soluțiile pronunțate într-un dosar nu pot deveni, prin ele însele, obiectul unei forme de control disciplinar.
Poziția CSM este că răspunderea disciplinară trebuie separată de controlul asupra soluțiilor judiciare.
Evaluările externe, utile pentru sistemul judiciar
CSM susține că evaluările internaționale reprezintă instrumente utile pentru identificarea problemelor existente în justiție, dar consideră că acestea trebuie să se bazeze pe o imagine cât mai exactă și completă a situației din România.
Consiliul afirmă că este dispus să furnizeze partenerilor externi date și explicații suplimentare privind funcționarea sistemului judiciar.
În această perspectivă, raportul Departamentului de Stat poate fi citit pe două niveluri: pe de o parte, recunoaște independența sistemului judiciar și progresele anticorupție; pe de altă parte, indică probleme legate de prescripție, durata proceselor, predictibilitatea jurisprudenței, executarea hotărârilor și digitalizare.
CSM consideră că rezultatele obținute în reforma justiției și combaterea corupției trebuie consolidate, în timp ce vulnerabilitățile identificate de partenerii internaționali necesită în continuare soluții instituționale.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
