Concursul pentru directorii de școli: 69,05% dintre candidați au promovat prima probă. Sunt justificate semnele de întrebare privind testarea?

Prima probă a concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat s-a încheiat cu o rată de promovare de 69,05%. Din cei 6.684 de candidați prezenți, 4.615 au obținut cel puțin nota 6, în timp ce 2.069 nu au atins pragul minim necesar pentru a continua concursul. Media notelor a fost de 6,45, iar rezultatele sunt preliminare, înainte de soluționarea contestațiilor.

Deși participarea la probă a fost ridicată, rezultatele ridică întrebări importante despre modul în care sunt concepute și organizate etapele de selecție pentru funcțiile de conducere din școli.

Concursul pentru directorii de școli: rezultatele primei probe

Potrivit datelor comunicate de Ministerul Educației și Cercetării, din cei 6.841 de candidați înscriși și validați, 6.684 s-au prezentat la evaluare, reprezentând 97,7% din total. Dintre aceștia, 4.615 au promovat, cu note de minimum 6.

Testul a cuprins 20 de itemi de raționament verbal, numeric și logic, iar candidații au avut la dispoziție cel mult 60 de minute pentru rezolvarea subiectelor. Evaluarea s-a desfășurat digitalizat, pe o platformă dedicată, iar nota obținută la această etapă nu se include în media finală a concursului.

Chiar dacă rata de promovare nu reprezintă, în sine, o dovadă că testul a fost conceput necorespunzător, proporția candidaților eliminați justifică o analiză atentă a relevanței subiectelor, a nivelului de dificultate și a timpului acordat pentru rezolvare.

Au fost itemii suficient de bine calibrați în raport cu timpul disponibil?

Unul dintre aspectele care merită analizate este raportul dintre complexitatea cerințelor și timpul alocat. În cazul unei probe cu caracter eliminatoriu, proiectarea subiectelor trebuie să urmărească atât evaluarea competențelor relevante, cât și asigurarea unor condiții echitabile pentru toți candidații.

Din perspectiva critică exprimată în legătură cu organizarea concursului, există semne de întrebare privind calibrarea itemilor în raport cu timpul disponibil. Pentru a stabili dacă această problemă a influențat rezultatele, ar fi necesară o analiză a subiectelor, a timpului efectiv necesar pentru rezolvare și a competențelor pe care fiecare item a urmărit să le evalueze.

Potrivit informațiilor prezentate despre desfășurarea probei, lucrările au fost evaluate digital, iar candidații și-au aflat rezultatele în cadrul procedurii de testare. Transparența evaluării este importantă, însă trebuie însoțită de o analiză a validității și relevanței instrumentelor de selecție.

Următoarea probă poate reduce și mai mult numărul candidaților

Concursul nu s-a încheiat. După prima etapă urmează proba scrisă, programată pentru 20 octombrie 2026, apoi evaluarea proiectelor manageriale și interviurile.

În acest context, apare o întrebare legitimă: câți dintre candidații rămași în competiție vor ajunge efectiv la finalul procesului de selecție?

Dacă și următoarea probă va avea cerințe insuficient corelate cu timpul disponibil sau cu competențele necesare exercitării funcției, numărul candidaților care vor continua concursul ar putea scădea semnificativ. La acestea se pot adăuga eliminările din etapele următoare, inclusiv cele rezultate în urma interviurilor.

O asemenea evoluție ar putea accentua dificultățile de ocupare a funcțiilor de conducere din învățământul preuniversitar, mai ales în condițiile în care asumarea rolului de director presupune responsabilități administrative, pedagogice și manageriale considerabile.

Ministerul Educației trebuie să analizeze imaginea de ansamblu

Înaintea organizării unui concurs național de asemenea amploare, este esențială evaluarea contextului în care se desfășoară selecția: numărul de posturi disponibile, atractivitatea funcțiilor de conducere, profilul competențelor necesare și capacitatea etapelor de evaluare de a identifica persoanele potrivite.

Scopul concursului ar trebui să fie selectarea unor manageri școlari competenți, capabili să conducă eficient unitățile de învățământ, nu eliminarea succesivă a candidaților prin probe a căror relevanță profesională nu este suficient de clară.

Ministerul Educației ar trebui să analizeze rezultatele primei probe și să se asigure că etapele următoare sunt construite pe criterii clare, relevante și proporționale cu obiectivele urmărite. O astfel de evaluare ar trebui să ia în calcul atât standardele necesare pentru ocuparea funcțiilor de conducere, cât și nevoia reală a sistemului de a atrage și selecta suficienți candidați bine pregătiți.

Întrebarea esențială rămâne: urmărește acest concurs să identifice cei mai buni directori pentru școlile din România sau riscă să reducă excesiv numărul candidaților înainte de evaluarea completă a competențelor manageriale?

Dincolo de rezultatele unei singure probe, miza este mult mai mare: calitatea managementului școlar și capacitatea sistemului de educație de a asigura conducerea eficientă a unităților de învățământ.