Reforma administrației propusă de Guvernul Niculescu

Programul de guvernare pentru perioada 2026–2028 propune schimbări importante în administrația publică din România. Printre măsuri se numără comasarea voluntară a unor localități mici, reorganizarea instituțiilor centrale, integrarea ANAF și a Autorității Vamale Române într-o singură structură și extinderea serviciilor publice digitale.

Potrivit documentului, 429 de unități administrativ-teritoriale (UAT) cu cel mult 1.500 de locuitori ar urma să aibă prioritate la finanțare pentru comasarea voluntară. Măsura face parte dintr-un plan mai amplu de eficientizare a administrației și de îmbunătățire a serviciilor oferite cetățenilor.

Propunerile sunt incluse în programul de guvernare al echipei conduse de premierul desemnat Luca Niculescu. Aplicarea lor va depinde de adoptarea cadrului legislativ și de procedurile prevăzute pentru fiecare reformă.

429 de localități, prioritare pentru comasarea voluntară

Una dintre direcțiile principale ale reformei vizează comunele și alte unități administrativ-teritoriale cu populație redusă. Programul propune lansarea inițiativei „START Reforma Administrativă”, prin care localitățile care aleg să fuzioneze ar putea primi stimulente financiare pentru investiții.

Comasarea ar urma să se realizeze voluntar, printr-o procedură democratică. În cazul localităților care decid să se unească, programul prevede bonusuri investiționale acordate pentru o perioadă determinată și menținerea punctelor locale de servicii.

Scopul declarat este reducerea costurilor administrative și creșterea capacității comunităților de a atrage fonduri și de a realiza proiecte. Totuși, documentul nu înseamnă că cele 429 de UAT-uri vor fi comasate automat: acestea sunt indicate ca beneficiare prioritare ale finanțării, dacă optează pentru această variantă.

Primăriile mici ar putea împărți serviciile administrative

Guvernul propune și încurajarea consorțiilor administrative, prin care mai multe unități administrativ-teritoriale să poată utiliza în comun anumite servicii.

Printre domeniile vizate se află urbanismul, serviciile juridice, achizițiile publice, contabilitatea, tehnologia informației, resursele umane și atragerea fondurilor europene.

Consorțiile ar putea primi finanțare pentru proiecte comune în educație, sănătate, incluziune socială, infrastructură, protejarea patrimoniului și digitalizare. Potrivit programului, proiectele ar urma să fie selectate pe baza unor criterii transparente și a unui sistem de punctaj.

Această variantă ar permite colaborarea între primării fără ca toate comunitățile implicate să fie obligate să fuzioneze.

ANAF și Autoritatea Vamală Română, vizate de reorganizare

Reforma propusă vizează și administrația fiscală. Programul prevede reunificarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) cu Autoritatea Vamală Română într-o singură autoritate fiscală și de control.

Documentul include și introducerea, începând din 2027, a unui sistem de bonusuri și penalizări pentru conducerea ANAF și structurile operative. Măsura este prezentată ca parte a eforturilor de îmbunătățire a performanței și eficienței activității fiscale.

Pentru administrația centrală este propus, de asemenea, un audit funcțional al ministerelor, agențiilor și structurilor subordonate. Evaluarea ar urma să analizeze atribuțiile, numărul de angajați, bugetele, rezultatele și eventualele suprapuneri de competențe.

Obiectivul este integrarea structurilor cu responsabilități similare și clarificarea rolurilor instituțiilor, potrivit principiului „o competență publică – o instituție – un buget – un set de indicatori”.

Fără reduceri uniforme de personal

Programul nu propune aplicarea aceleiași reduceri procentuale de personal în toate instituțiile publice. În schimb, numărul de posturi ar urma să fie stabilit în funcție de indicatori precum populația deservită, numărul contribuabililor, autorizațiile emise, beneficiarii serviciilor sau volumul dosarelor gestionate.

Angajații instituțiilor reorganizate ar putea fi transferați către alte structuri printr-un sistem național de mobilitate.

Planul mai include elaborarea unui nou statut al funcționarilor publici, cu recrutare competitivă, evaluarea activității în funcție de obiective și salarizare corelată cu performanța și cu viitoarea lege a salarizării.

Mai puține drumuri la ghișee și proceduri administrative simplificate

O altă direcție anunțată este reducerea birocrației. Programul prevede eliminarea avizelor și circuitelor administrative considerate redundante, precum și adoptarea unui Cod de procedură administrativă care să stabilească reguli și termene unitare în relația dintre cetățeni și instituțiile statului.

Este prevăzută și revizuirea Codului administrativ, în paralel cu extinderea serviciilor publice digitale. Printre exemplele menționate se află digitalizarea unor documente, inclusiv a permisului de conducere.

Implementarea acestor măsuri ar putea simplifica accesul la servicii publice, însă efectele concrete vor depinde de soluțiile tehnice adoptate și de calendarul de aplicare.

O nouă formulă de finanțare pentru administrațiile locale

Programul propune elaborarea unui Cod al finanțelor publice locale, prin care transferurile către bugetele locale să fie stabilite pe baza unei formule prevăzute de lege și predictibile pentru cel puțin trei ani. Scopul este reducerea dependenței de alocările punctuale și creșterea predictibilității bugetare.

În plus, fiecare unitate administrativ-teritorială ar urma să fie evaluată printr-un Indice de Sustenabilitate Administrativă. Printre criteriile propuse se numără populația, veniturile proprii pe locuitor, ponderea cheltuielilor administrative, gradul de colectare, capacitatea de furnizare a serviciilor și accesibilitatea teritorială.

Investiții pentru regiunile rămase în urmă

În ceea ce privește dezvoltarea regională, programul prevede concentrarea unor resurse suplimentare în comunitățile și regiunile cu un nivel de dezvoltare mai redus.

Sunt propuse strategii care să coreleze investițiile în infrastructură, educație, cercetare, energie, agricultură, transport și dezvoltare urbană. Rezultatele investițiilor publice ar urma să fie evaluate prin indicatori precum numărul locurilor de muncă create, atragerea investițiilor private, valoarea adăugată, conectivitatea și numărul beneficiarilor.

Documentul prevede și măsurarea anuală a diferențelor de dezvoltare dintre teritorii printr-un Indice de Convergență Teritorială, precum și folosirea expertizei OCDE în elaborarea politicilor publice.

Reforma propusă este amplă, dar reprezintă, în această etapă, un set de măsuri din programul de guvernare. Comasarea localităților, reorganizarea instituțiilor și schimbarea regulilor de finanțare vor necesita pași administrativi și legislativi. Pentru comunitățile mici, una dintre întrebările esențiale va fi dacă stimulentele financiare și garanțiile privind serviciile locale vor compensa schimbările administrative.

Surse: AGERPRES

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114