Orașele care transformă ploaia într-o resursă. Modelul chinezesc câștigă teren în Europa, iar Bucureștiul face primii pași

Ploaia, considerată mult timp o problemă pentru sistemele de canalizare, poate deveni o resursă importantă pentru orașe. Uniunea Europeană pregătește mecanismul „Sponge Facility”, inspirat de conceptul chinezesc al „orașelor-burete”, prin care apa pluvială este colectată, reținută și reutilizată. Obiectivul este reducerea riscului de inundații și asigurarea unor rezerve de apă în perioadele secetoase, potrivit informațiilor publicate de Jurnalul.

Cum funcționează orașele-burete

Ideea a fost promovată la începutul anilor 2000 de arhitectul peisagist chinez Kongjian Yu, decedat în septembrie 2025 într-un accident aviatic produs în Brazilia. Conceptul presupune amenajarea unor spații verzi, iazuri, zone umede și canale cu vegetație care să capteze apa înainte ca aceasta să ajungă în rețelele de canalizare.

Apa acumulată poate fi utilizată ulterior pentru irigarea parcurilor și a arborilor sau poate contribui la refacerea rezervelor subterane. În același timp, vegetația reduce efectele temperaturilor ridicate și îmbunătățește confortul termic în zonele urbane.

China a accelerat aplicarea acestui model după inundațiile din Beijing din 2012, soldate cu 79 de morți. În 2014, autoritățile au introdus reguli naționale și au lansat un program-pilot în 16 orașe. Obiectivul stabilit pentru 2030 este ca opt din zece zone urbane să funcționeze potrivit principiilor orașelor-burete.

La rândul său, Comisia Europeană a susținut dezvoltarea unor astfel de soluții prin Strategia pentru reziliența apei din 2025.

Exemple europene care demonstrează eficiența conceptului

Mai multe orașe europene au implementat deja proiecte prin care apa de ploaie este integrată în amenajarea urbană.

La Rotterdam, piața Benthemplein funcționează ca teren de sport și spațiu de recreere în condiții obișnuite. În timpul ploilor abundente, cele trei bazine amenajate aici pot colecta până la 1,7 milioane de litri de apă, reducând presiunea asupra canalizării.

În Malmö, cartierul Augustenborg, afectat frecvent de inundații, a fost modernizat între 1998 și 2002 prin introducerea acoperișurilor verzi, a iazurilor de retenție, a zonelor umede și a aproximativ șase kilometri de canale. Efectele investițiilor s-au reflectat în pagube mai reduse în timpul furtunilor din 2007 și 2014, comparativ cu alte zone ale orașului.

La Copenhaga, piața Tåsinge Plads colectează, încă din 2014, apa provenită de pe acoperișurile clădirilor din apropiere. Aceasta este direcționată către rezervoare subterane și grădini de ploaie, integrate în amenajarea spațiului public.

„Una dintre cele mai eficiente metode de adaptare este să renunțăm la un secol de urbanism care a tratat ploaia ca pe un deșeu”, afirmă Justin Abbott, specialist în gestionarea apei la compania de inginerie Arup, citat de Jurnalul.

Limitele soluțiilor verzi

Aplicarea conceptului întâmpină dificultăți în centrele istorice, unde clădirile protejate, străzile aglomerate și infrastructura subterană limitează posibilitățile de intervenție. În asemenea zone, specialiștii recomandă măsuri punctuale, precum înlocuirea unor suprafețe pavate cu sol permeabil, plantarea de arbori și instalarea acoperișurilor verzi.

Nici orașele-burete nu pot elimina complet riscul de inundații. În cazul fenomenelor meteorologice extreme, solul se poate satura, iar rezervoarele ajung la capacitate maximă. Inundațiile devastatoare din regiunea Valenciei, în 2024, au demonstrat că infrastructura verde nu poate face față singură tuturor situațiilor.

Prin urmare, aceste proiecte trebuie completate cu sisteme clasice de canalizare, capacități suplimentare de stocare și trasee de evacuare a surplusului de apă.

Bucureștiul începe să aplice modelul

În România, conceptul a intrat în atenția autorităților Capitalei după ploile torențiale din 30 iunie 2026. Primăria București a anunțat că proiectele publice vor include soluții inspirate de modelul orașelor-burete.

În Sectorul 3 a fost finalizat un bazin subteran cu o capacitate de 2.000 de metri cubi, iar alte două obiective similare se află în lucru. Apa colectată urmează să fie utilizată pentru irigarea parcurilor și a arborilor.

Tot în București, în aprilie 2026 au început lucrările pentru amenajarea primei grădini de ploaie din Parcul Tineretului. Astfel de spații permit infiltrarea controlată a apei în sol și reduc cantitatea care ajunge rapid în canalizare.

Și la Timișoara au avut loc discuții între compania Aquatim și administrația locală privind introducerea unor soluții similare, în contextul scăderii nivelului pânzei freatice.

Transformarea orașelor în spații capabile să rețină și să reutilizeze apa de ploaie reprezintă o direcție importantă de adaptare la schimbările climatice. Rezultatele depind însă de integrarea spațiilor verzi în planificarea urbană și de investițiile complementare în infrastructura de gestionare a apei.

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114