Infrastructura feroviară în 2025: progrese minime, întârzieri mari și speranțe pentru anii următori
Anul 2025 a fost unul dificil pentru modernizarea infrastructurii feroviare din România, bilanțul fiind mai degrabă modest decât încurajator. Potrivit Asociației Pro Infrastructură (API), în trafic au fost dați doar aproximativ 60 de kilometri de cale ferată nouă pe fir simplu, cu economii reduse de timp și numeroase blocaje birocratice care au frânat proiectele majore. proinfrastructura.ro
Cu toate acestea, reprezentanții asociației subliniază că există indicii potrivit cărora următorii ani ar putea aduce rezultate mai bune, în special datorită proiectelor aflate deja într-un stadiu avansat.
CITEȘTE ȘI: Zidul căzut și noua sa umbră: Rusia, 1991 și pericolul reînvierii imperiale
Arad – Deva: mici câștiguri după ani de întârzieri
Pe sectorul Arad–Deva, întârziat încă din 2017, au fost deschise în 2025 trei variante: Bata/Bătuța, Vărădia și Vețel.
Varianta Bata/Bătuța, cu o lungime de 18 km, include un tunel de 700 de metri și două poduri peste Mureș. Noul mers al trenurilor aduce o economie de aproximativ 9 minute față de 2024, însă câștigul este considerat modest raportat la durata șantierului. La viteza proiectată de 160 km/h, timpul de parcurs ar putea scădea la circa 8 minute.
În zona Vărădia, doar un kilometru de cale ferată a fost finalizat, după opt ani de blocaje cauzate de mutarea cetății istorice. La Vețel, cei 6 km deschiși includ trei poduri peste Mureș, însă circulația se face încă în condiții de șantier.
Per total, timpul de parcurs Arad–Deva a ajuns la aproximativ două ore cu trenurile InterCity, similar cu nivelul din 1995. Ultima porțiune nefinalizată rămâne Câmpuri Surduc–Ilteu (20 km), unde lucrările ar putea fi terminate abia în jurul anului 2030, potrivit estimărilor API.
Brașov – Sighișoara: paradoxul timpilor mai mari
Pe tronsonul Brașov–Sighișoara, modernizarea începută în 2020 a adus în 2025 doar fragmente de linie nouă: Bod–Stupini, Apața–Augustin și stația Racoș. Deși liniile 1–3 din gara Brașov au fost redeschise, timpul de parcurs a crescut la 3 ore și 36 de minute, față de aproximativ 2 ore în anii buni. API consideră că programarea este exagerată și reflectă mai degrabă dificultățile din șantier.
PNRR, Quick Wins și blocaje birocratice
Un aspect pozitiv îl reprezintă lucrările Quick Wins din PNRR, unde între 100 și 140 km de cale ferată au fost finalizați în 2025, în funcție de sursa citată. Totuși, API atrage atenția că aceste lucrări nu echivalează cu o modernizare completă, deoarece nu includ electrificare, semnalizare modernă sau reconfigurarea stațiilor.
Printre marile eșecuri ale anului se numără blocarea sectorului Poieni–Vadu Crișului pe Cluj–Oradea și întârzierile majore de pe Cața–Sighișoara, cauzate de proiecte slabe și probleme geotehnice nerezolvate.
CITEȘTE ȘI: Un an al bunului-simț? Speranța fragilă a unei Românii care își caută echilibrul
Material rulant: progrese vizibile
La capitolul material rulant, 2025 a adus 36 de locomotive modernizate prin PNRR și livrarea a 60 de vagoane noi, îmbunătățind fiabilitatea și confortul pentru călători. De asemenea, au ajuns în România 10 rame Alstom Coradia Stream, dintre care șase sunt deja în circulație. Deși contractul este întârziat, ritmul de livrare s-a îmbunătățit spre finalul anului.
Analiza Asociației Pro Infrastructură arată că 2025 a fost un an al pașilor mici și al problemelor mari pentru calea ferată românească. Totuși, proiectele aproape finalizate și investițiile în material rulant oferă motive de optimism pentru 2026 și anii următori, când efectele reale ale modernizărilor ar putea deveni vizibile.
Sursă: clubferoviar.ro
