Sindicatele contestă oficial „ziua de concediu medical neplătită” și cer intervenția CCR
Confederația sindicală CNSLR Frăția solicită Avocatului Poporului să intervină urgent și să sesizeze Curtea Constituțională a României în legătură cu introducerea unei zile de concediu medical neplătite, măsură adoptată prin Ordonanța de Urgență nr. 91/2025. Sindicaliștii consideră că această decizie afectează drepturi fundamentale, pune presiune asupra salariaților și poate avea consecințe serioase asupra sănătății publice și a protecției sociale.
CITEȘTE ȘI: Pe cine mai judecă dreptatea? Ipocrizia profundă din spatele robei de ministru
În documentul transmis instituției Avocatului Poporului, confederația cere declararea neconstituționalității articolului care introduce, sub o formă mascată, așa-numita „zi de carență”, prin care prima zi de concediu medical nu mai este plătită. Sindicatele avertizează că măsura riscă să creeze un precedent periculos, descurajând prezentarea la medic și încurajând munca în stare de boală.
Noua regulă prevede că, pentru certificatele medicale emise între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, indemnizațiile de concediu medical se calculează prin diminuarea cu o zi. Astfel, indiferent de vechimea în muncă sau de gravitatea afecțiunii, prima zi de concediu nu mai este remunerată. Sindicaliștii subliniază că această schimbare transferă presiunea financiară direct asupra angajaților, mai ales asupra celor cu venituri mici.
Una dintre principalele critici vizează lipsa unei urgențe reale care să justifice adoptarea ordonanței. CNSLR Frăția arată că argumentele guvernamentale legate de echilibrarea bugetară nu pot fi încadrate ca situații extraordinare, mai ales în condițiile în care actul normativ a fost publicat la finalul anului 2025, dar intră în vigoare abia din februarie 2026. Această întârziere demonstrează, în opinia sindicaliștilor, că măsura putea fi dezbătută transparent în Parlament, cu consultarea partenerilor sociali.
O altă obiecție majoră se referă la afectarea drepturilor fundamentale, protejate de Constituție. Eliminarea plății pentru prima zi de concediu medical este considerată o atingere directă adusă dreptului la protecție socială și la ocrotirea sănătății. Sindicatele susțin că indemnizațiile de concediu medical nu reprezintă un privilegiu, ci un mecanism esențial de protecție a lucrătorilor în perioade de vulnerabilitate.
Impactul asupra sănătății publice este, de asemenea, un argument central. Potrivit CNSLR Frăția, măsura poate încuraja fenomenul de „prezență la muncă în stare de boală”, crescând riscul de transmitere a infecțiilor, mai ales în cazul afecțiunilor respiratorii. Pe termen lung, acest comportament poate afecta productivitatea, poate prelungi durata bolilor și poate genera costuri mai mari pentru sistemul sanitar.
Sindicaliștii mai atrag atenția că ordonanța poate duce la o restrângere disproporționată a drepturilor patrimoniale ale angajaților, încălcând atât prevederi constituționale, cât și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În opinia confederației, combaterea eventualelor abuzuri în acordarea concediilor medicale trebuie realizată prin controale țintite și sancțiuni, nu prin penalizarea colectivă a tuturor salariaților.
CNSLR Frăția solicită Avocatului Poporului o intervenție rapidă, avertizând că aplicarea acestei reguli, programată pentru 1 februarie 2026, poate produce efecte ireversibile asupra sănătății lucrătorilor și asupra echilibrului social.
