Aglomerarea claselor lovește în profesori și elevi: peste 2.000 de posturi dispar, iar tensiunile cresc în Educație
Creșterea numărului de elevi la clasă până la 28–32, decisă în contextul măsurilor de austeritate, riscă să provoace un nou val de haos în școli și licee. Sindicatele din educație și studenții anunță proteste, avertizând că aceste decizii vor reduce drastic calitatea actului educațional și vor elimina mii de cadre didactice din sistem.
CITEȘTE ȘI: Pe cine mai judecă dreptatea? Ipocrizia profundă din spatele robei de ministru
Directorii de unități școlare au primit, în ultimele zile, planuri de școlarizare revizuite, cu un număr mai mic de clase, ceea ce înseamnă automat mai puține norme didactice. În multe licee, clasele sunt comasate, iar elevii sunt înghesuiți în săli deja supraaglomerate, pentru a reduce cheltuielile bugetare. Măsura este justificată oficial prin scăderea numărului de absolvenți de gimnaziu, însă profesorii și părinții susțin că efectele vor fi dramatice.
Cadrele didactice se confruntă cu pierderea normelor întregi, fiind nevoite să predea în mai multe școli sau chiar localități pentru a-și completa orele. Mulți anunță că vor părăsi sistemul, din cauza salariilor insuficiente și a condițiilor tot mai dificile de muncă. În paralel, creșterea normei didactice cu două ore, aplicată deja din acest an, a generat un prim val de plecări, iar reducerea numărului de clase riscă să amplifice fenomenul.
Sindicatele estimează că, prin această reorganizare, vor dispărea aproximativ 2.000 de posturi din învățământul preuniversitar. Impactul nu se va resimți doar asupra profesorilor, ci și asupra elevilor, care vor avea mai puține șanse la o educație personalizată, adaptată nevoilor individuale. Clasele supraaglomerate îngreunează procesul de predare, cresc riscul de eșec școlar și favorizează abandonul.
Nemulțumirile au culminat cu anunțarea unui protest de amploare în fața Guvernului, unde mii de profesori și studenți cer revenirea la normele europene privind numărul de elevi la clasă, plata corectă a orelor suplimentare și stoparea reducerilor bugetare din educație. Liderii sindicali susțin că deciziile au fost luate fără consultarea reală a celor direct afectați și că ignoră complet realitățile din școli.
În acest context, specialiștii avertizează că economiile făcute pe termen scurt pot genera costuri sociale uriașe pe termen lung. Scăderea calității educației va afecta pregătirea viitoarelor generații, competitivitatea forței de muncă și, implicit, dezvoltarea economică a României. Profesorii și studenții cer autorităților să regândească urgent aceste măsuri și să trateze educația ca o prioritate națională, nu ca pe un capitol de unde se pot face reduceri facile.
