„Consiliul Global pentru Pace”, inițiativă asociată lui Donald Trump, provoacă reticență în Occident. De ce evită marile democrații noul organism internațional

O inițiativă internațională recent lansată, cunoscută sub numele de „Consiliul Global pentru Pace”, a devenit rapid un subiect de controversă pe scena diplomatică mondială. Deși a fost creată printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU și promovată drept un mecanism destinat gestionării conflictelor majore, structura este evitată de mai multe democrații occidentale, pe fondul temerilor legate de concentrare excesivă a puterii și de posibila subminare a ONU.

Potrivit unei analize publicate de The Guardian, prima reuniune a Consiliului, programată în această lună și prezidată de Donald Trump, nu va beneficia de participarea unor aliați-cheie ai Statelor Unite.

Absențe notabile din rândul aliaților SUA

Franța, Germania, Marea Britanie și Canada au decis să nu participe la reuniunea inaugurală. În schimb, aproximativ 20 de state și-au anunțat aderarea, printre care se numără Albania, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Bahrain, Belarus, Bulgaria, Egipt, Ungaria, Israel, Kazahstan, Maroc, Pakistan, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

Agenția Reuters remarcă faptul că doar o mică parte dintre statele participante sunt democrații consolidate, ceea ce a alimentat suspiciunile privind direcția politică a noii structuri.

Franța a transmis oficial că refuzul de a participa este legat de riscul suprapunerii sau chiar al competiției directe cu atribuțiile ONU. Ca reacție, Donald Trump a sugerat public posibilitatea unor măsuri comerciale punitive împotriva Parisului, pentru a-l determina să revină asupra deciziei.

Taxă de aderare de 1 miliard de dolari

Unul dintre cele mai controversate aspecte ale Consiliului este taxa de aderare, stabilită la 1 miliard de dolari pentru fiecare stat membru. Carta organismului susține că fondurile sunt necesare pentru a asigura „o capacitate rapidă și eficientă de intervenție în zonele de conflict”, însă diplomați occidentali consideră că această cerință limitează accesul și favorizează un club restrâns de state.

Inițial, Consiliul a fost prezentat ca un instrument temporar pentru implementarea unui plan de pace în Gaza. Versiunea actuală a documentelor de funcționare nu mai face însă nicio referire explicită la Gaza, sugerând o extindere a mandatului mult dincolo de obiectivul inițial.

Rol dominant pentru Donald Trump

Carta Consiliului îi oferă președintelui SUA puteri extinse:

• poate convoca reuniunile;

• poate bloca deciziile Consiliului Executiv;

• are dreptul de a revoca membri.

Eventuala sa înlocuire ar putea avea loc doar prin demisie voluntară sau printr-un vot unanim al unui executiv alcătuit din persoane numite chiar de el, un aranjament considerat problematic de numeroși observatori.

Într-un discurs susținut în luna ianuarie, Trump a descris noul organism drept „unul dintre cele mai puternice și eficiente create vreodată” și a sugerat că acesta ar putea interveni în mai multe conflicte globale, nu doar în Orientul Mijlociu.

Temeri privind un posibil rival al ONU

Mai multe capitale occidentale privesc Consiliul Global pentru Pace ca pe un potențial rival al ONU, capabil să fragmenteze arhitectura multilaterală existentă. Concentrarea deciziei într-un mecanism dominat de un singur lider și finanțat prin contribuții foarte mari ridică întrebări legate de legitimitate, transparență și echilibrul instituțional.

Într-un context geopolitic deja marcat de tensiuni, inițiativa riscă să accentueze faliile dintre SUA și aliații săi tradiționali, în loc să consolideze consensul internațional privind soluționarea conflictelor majore.

Surse:

???? Reuters –https://www.reuters.com