Direcția Națională Anticorupție (DNA) a trimis în judecată pe fostul comisar-șef Cristinel Stanciu și pe soția sa, Rossana Ramona Stanciu, angajată bancară, pentru acces ilegal la informații confidențiale și instigare la acces neautorizat, într-un caz care a zguduit Poliția Română. Conform rechizitoriului, Stanciu ar fi folosit date bancare sensibile pentru a obține avantaje economice și pentru a anticipa anchetele penale (Stiri pe Surse).

CITEȘTE ȘI: PNL – anatomia unei prăbușiri, rolul lui Băsescu în instaurarea vidului ideologic și a banilor care cumpără conștiințe

Inculpați și acuzații

Pe lângă Cristinel și Rossana Stanciu, mai sunt inculpați în dosar:

Stela Baroian, pentru acces ilegal la sistem informatic;

Silviu Petre Voicu și Claudia Larisa Răchițeanu, pentru mărturie mincinoasă.

Faptele au avut loc între noiembrie 2023 și aprilie 2025, iar datele erau folosite pentru afacerile familiei și pentru a preveni eventuale anchete penale. Instanța a solicitat Băncii Transilvania să formuleze cereri și excepții în termen de 30 de zile.

Cum erau folosite datele bancare

Rechizitoriul arată că Stanciu administra informal trei societăți comerciale ale familiei și folosea date bancare confidențiale obținute de soția sa pentru a elimina riscurile comerciale. Astfel, informațiile financiare confidențiale le ofereau un avantaj economic semnificativ:

Verificarea bonității partenerilor înainte de contracte;

Accesarea rulajelor, soldurilor și cifrelor de afaceri ale firmelor;

Prevenirea relațiilor comerciale cu operatori insolvabili;

Anticiparea anchetelor DNA pentru protecție juridică.

Stanciu lua toate deciziile importante, deși nu figura oficial ca administrator. Angajații știau că „șeful mare” conducea societățile și acțiunile se desfășurau inclusiv în timpul programului de polițist (Stiri pe Surse).

Accesarea datelor pentru protecție juridică

Soția inculpatului verifica conturile partenerilor și transmitea date privind creditele, plafoanele și soldurile, inclusiv în privința anchetelor DNA. Scopul era clar: prevenirea sau combaterea posibilelor acțiuni judiciare împotriva fostului comisar.

Mărturii false și influență asupra pieței

Doi martori au negat rolul real al lui Stanciu, însă rechizitoriul confirmă că „nimic nu se întâmpla fără știrea acestuia”, de la plăți către furnizori, programul angajaților, până la prețurile ofertate. DNA subliniază că nu a fost vorba de furt de bani, ci de folosirea informațiilor confidențiale pentru avantaje economice în piața dezechilibrată.

Legături și promovări

Informațiile disponibile indică faptul că Stanciu ar fi avut legături de rudenie și cumetrie cu foști șefi din IPJ Buzău, ceea ce i-ar fi facilitat promovarea și controlul asupra firmelor implicate în lucrările la Barajul Siriu (Stiri pe Surse).

Acest caz scoate în evidență modul în care accesul la informații confidențiale poate fi transformat într-un instrument de putere și profit în cadrul instituțiilor publice.