Se spune tot mai des în ultimii ani că România de astăzi este o țară a contrastelor economice, culturale și de perspective. Analizând clivajul social actual , pare că trăim în universuri paralele care rareori comunică între ele.

Dacă în marile orașe  – București, Cluj-Napoca, IașI, Timișoara, Brașov – realitatea este a digitalizării, a muncii în format hibrid, a consumului cultural, cu probleme legate de staționarea în trafic, de poluare, de prețul metrului pătrat construit, de echilibrare a vieții profesionale, cu cea personală, în mare parte din România rurală, realitatea se măsoară în accesul la utilități, la calitatea drumurilor, la îmbătrânirea populației, la învățământul simultan, la lipsa serviciilor medicale.

CITEȘTE ȘI: Când Demagogia devine politică națională

În cele două lumi, timpul pare că se scurge diferit, speranțele și așteptările locuitorilor sunt eterogene.

Pentru o parte a românilor, prezentul este  instabil și lipsit de protecție. Ei resimt pierderea identității industriale  a țării noastre și a valorilor tradiționale.

O altă generație consideră România un teren al oportunităților europene. Pentru aceștia, realitatea este definită ca libertate de mișcare, ca posibilitate de a reforma instituțiile statului și de a se implica în acțiuni civice.

CITEȘTE ȘI: Cine își asumă promisiunea unui mâine mai bun?

O categorie de români analizează cifrele statistice și constată că România are una din cele mai mari creșteri economice din UE, observă creșterea PIB-ului și investițiile record, reducerea șomajului la nivel național,  boomul imobiliar și construcția de autostrăzi.

Ceilalți observă că inflația erodează puterea de cumpărare, că lipsește forța de muncă, iar migrația contemporană spre țări în care  munca e mai bine plătită se menține la cote îngrijorătoare.

Unii declară că „ educația este infrastructură strategică. Fără educație solidă, nu există economie competitivă. (…) Un stat care investește sub media europeană în educație nu poate avea pretenții peste media europeană, când vine vorba de productivitate.” ( Andreea Paul)

CITEȘTE ȘI: Singurătatea alergătorului de cursă lungă

În același timp, datele promovate de Girls Not Brides arată că 7% dintre fetele din România încă se căsătoresc înainte de 18 ani, iar 1% înainte de 15 ani.

România continuă să înregistreze cifre alarmante și în ceea ce privește fenomenul mamelor minore, menținându-se pe primele locuri în Uniunea Europeană.  Aproximativ 45% dintre fetele de 15 ani din Europa, care aduc pe lume copii, provin din România. Există  nașteri chiar la o categorie de vârstă extrem de fragilă: 10-14 ani, unde rata natalității în țara noastră este de 8,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene.

Statisticile anului 2024 arată că, din totalul de 149 000 de nașteri,  13.816 ( 9,28%) au fost la mame minore.

CITEȘTE ȘI: COALIȚIA DE GUVERNARE GUVERNEAZĂ?!

594 de  tinere nu împliniseră 15 ani când au devenit mame, 13. 222 de mame făceau parte din grupa de vârstă 15-19 ani, adică aproximativ 34 de nașteri la 1000 de adolescente.  Practic, 1 din 10 copii născuți în România are o mama adolescentă. În Europa, situația se prezintă mai grav doar în Bulgaria și Georgia.

Multe dintre aceste mame declară că nu au beneficiat de control prenatal, paternitatea copilului nu este recunoscută oficial în peste 50% din cazuri, multe familii le-au întors spatele, iar ele și-au întrerupt studiile.

Conform unei cercetări  realizate  în 172 de state și care evaluează situația copiilor lipsiți de copilărie,  publicate de Salvați Copiii, România se confruntă cu un număr mai mare de nașteri în adolescență decât state precum Rwanda, Trinidad-Tobago, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan, Albania, Burundi, Djibouti, India.

CITEȘTE ȘI: DESPRE AZI ȘI DESPRE FOȘTI

În același timp,  România a câștigat patru medalii de aur și  argint la Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete 2025; patru medalii la Olimpiada Europeană de Informatică pentru Fete 2025; aur și bronz la Olimpiada Internațională de Lingvistică din Taipei etc.

România contrastelor se vede peste tot: în viața de zi cu zi, la televizor, în instituțiile statului, unde oameni bine pregătiți în spiritul obținerii performanței și al valorificării la maximum a resurselor, capabili de o reformă efectivă a statului,   sunt puși în umbră  de oportuniști  lipsiți de scrupule, care duc în derizoriu orice idee reformatoare. Între aceste două categorii nu există doar o dispută politică, ci o ciocnire între viziuni despre modernizare, identitate, valori, despre raportul individului cu statul.

CITEȘTE ȘI: UN JOC SERIOS, DELOC ÎN JOACĂ

Cred că singura concluzie obiectivă, în acest început de primăvară,  este că suntem țara cu tranziția perpetuă, unde noul și vechiul coexistă, Orientul și Occidentul  ne dispută, iar interesul personal  dă  asalturi continue asupra interesului colectiv.

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114