Creșterea accelerată a prețului motorinei începe să afecteze tot mai vizibil agricultura românească, determinând fermierii să reducă sau chiar să abandoneze unele lucrări esențiale. Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, costurile ridicate și lipsa lichidităților îi forțează pe agricultori să regândească complet modul de lucru, cu efecte directe asupra producției.

Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, explică faptul că tot mai mulți fermieri aleg conștient să nu mai efectueze lucrări precum aratul, deoarece investițiile de până la 1.800 lei pe hectar nu mai pot fi recuperate. În acest context, există riscul ca între 10% și 30% din terenuri să rămână nelucrate în 2026.  Agerpres

CITEȘTE ȘI: Agonia unei națiuni: dansul marionetelor pe puntea unui Titanic numit România

Calendarul agricol este, de asemenea, dat peste cap. Dacă lucrările nu sunt realizate până la mijlocul lunii aprilie, randamentul scade semnificativ, iar după această perioadă, în multe cazuri, intervențiile nu mai sunt rentabile. Estimările indică o reducere semnificativă a suprafețelor lucrate comparativ cu anul precedent.

Un fenomen notabil este transformarea aratului dintr-o practică standard într-o excepție. Costurile ridicate ale combustibilului fac ca fermierii să reducă la minimum lucrările agricole, adoptând un model de „agricultură de compromis”, în care se renunță la unele etape tehnologice pentru a limita pierderile.

Această schimbare nu duce neapărat la un colaps al producției, însă crește vulnerabilitatea sectorului, mai ales în fața condițiilor meteorologice. În scenarii normale, producția agricolă ar putea scădea cu 1-4%, însă în cazul apariției secetei, pierderile pot depăși 15%.

Impactul nu se oprește în câmp, ci se transmite în întregul lanț economic. Creșterea costurilor la motorină, transport și energie contribuie la scumpirea produselor alimentare. Printre cele mai afectate se numără uleiul, pâinea, carnea, lactatele și legumele, unde se estimează majorări semnificative de prețuri.

În același timp, nu se conturează o criză de aprovizionare, ci mai degrabă una de accesibilitate: produsele vor exista pe piață, dar la costuri tot mai ridicate pentru consumatori.

La nivel macroeconomic, efectele rămân moderate, agricultura având o pondere de aproximativ 2,5% din PIB. Totuși, creșterea prețului motorinei are un impact direct asupra suprafețelor lucrate, producției și economiei în ansamblu. De exemplu, o majorare cu 1 leu pe litru poate duce la creșterea terenurilor nelucrate cu până la 10% și la scăderea producției cu aproximativ 1-1,5%.

În concluzie, anul 2026 nu marchează prăbușirea agriculturii românești, ci o transformare profundă a acesteia. Modelul tradițional, bazat pe lucrări intensive, este înlocuit treptat de unul defensiv, orientat spre reducerea costurilor. Pe termen lung, această schimbare ar putea avea consecințe mai serioase decât o simplă scădere de producție.

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114