România recuperează parțial fonduri din PNRR, dar pierde sute de milioane din cauza reformelor întârziate

Cererea de plată nr. 3 aduce bani deblocați, însă deficiențele în companiile de stat și implementarea reformelor costă România aproape jumătate de miliard de euro

România a primit evaluarea finală pentru cererea de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar rezultatul este mixt: o parte din fondurile suspendate au fost recuperate, însă statul pierde definitiv sume importante din cauza neîndeplinirii unor jaloane esențiale.

Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro, dar pierde 458,7 milioane de euro din cauza unor reforme întârziate sau implementate necorespunzător.

O cerere de plată complicată și corecții întârziate

Cererea de plată a fost depusă în decembrie 2023, însă evaluarea inițială a evidențiat probleme la mai multe jaloane. Ulterior, Comisia Europeană a suspendat parțial fondurile, oferind României timp pentru corectarea deficiențelor.

Autoritățile au transmis clarificări și măsuri de remediere până în noiembrie 2025, însă patru jaloane importante nu au fost considerate îndeplinite nici în final. Deși o parte din bani au fost recuperați, pierderile rămân semnificative.

Pensiile de serviciu: progres, dar nu complet

Unul dintre cele mai sensibile capitole a fost reforma pensiilor speciale. România a recuperat aproximativ 166 milioane de euro din cele 231 milioane suspendate inițial.

Deși autoritățile prezintă acest rezultat ca un succes major, diferența de aproximativ 65 milioane de euro indică faptul că jalonul nu a fost îndeplinit integral.

Companiile de stat, principalul punct slab

Cele mai mari probleme au fost identificate în zona guvernanței companiilor de stat, în special din sectorul energetic. Evaluarea europeană a semnalat:

• numiri politice în consiliile de administrație
• proceduri netransparente
• criterii de selecție aplicate incorect
• lipsa indicatorilor de performanță

În acest domeniu, România pierde aproximativ 180 milioane de euro și recuperează doar 48 milioane.

Situații similare au fost constatate și în transporturi (CNAIR, CFR, Metrorex), unde pierderile sunt mai reduse, dar reflectă aceleași probleme structurale.

Discurs politic pe fondul evaluării tehnice

Mesajul ministrului a inclus și critici dure la adresa clasei politice, pe care o acuză că a blocat reformele și a perpetuat numirile pe criterii politice.

Acesta a legat pierderea fondurilor de lipsa voinței politice și de practici precum clientelismul și politizarea instituțiilor, sugerând că astfel de decizii afectează direct accesul României la finanțări europene.

Cine suportă costurile

Impactul financiar al acestor pierderi se va reflecta, în final, asupra bugetului public. Sumele neîncasate din PNRR vor trebui compensate din alte surse, ceea ce poate pune presiune pe cheltuielile statului.

Concluzie

Rezultatul cererii de plată nr. 3 arată un progres parțial, dar și vulnerabilități majore în implementarea reformelor. Deși România a reușit să recupereze o parte din fondurile suspendate, deficiențele persistente – în special în administrarea companiilor de stat – au dus la pierderi semnificative.

Surse:

• Comunicare oficială Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114