SAFE: Cum transformă Polonia împrumuturile europene pentru apărare în creștere economică, în timp ce România rămâne în urmă
Programul european SAFE (Security Action for Europe), lansat în cadrul strategiei ReArm Europe 2030, deschide o nouă etapă în politica industrială și militară a Uniunii Europene. Deși atât România, cât și Polonia vor beneficia de împrumuturi consistente pentru apărare, impactul economic intern diferă radical: Polonia ar putea genera de până la patru ori mai mult PIB intern decât România din același mecanism financiar.
Ce este SAFE și cine beneficiază de finanțare
SAFE – Security Action for Europe – este instrumentul temporar creat de Uniunea Europeană pentru finanțarea modernizării și dezvoltării capacităților de apărare ale statelor membre. Programul pune la dispoziție până la 150 miliarde euro sub formă de împrumuturi pe termen lung, cu condiții financiare avantajoase:
- maturități de până la 45 de ani;
- perioadă de grație de până la 10 ani;
- prefinanțare de până la 15%;
- scutire de TVA pentru achizițiile eligibile.
Programul favorizează în mod explicit industria europeană de apărare. Contractorii și subcontractorii trebuie să provină în principal din state UE sau din țări asociate precum Norvegia, Islanda, Liechtenstein, Elveția și Ucraina. Componentele din afara acestui spațiu nu pot depăși 35% din costul produsului final.
Până în prezent, cele mai mari plafoane de împrumut au fost deschise pentru:
- Polonia – 43,7 miliarde euro;
- România – 16,7 miliarde euro;
- Italia – 14,9 miliarde euro;
- Belgia – 8,3 miliarde euro;
- Lituania – 6,4 miliarde euro;
- Portugalia – 5,8 miliarde euro.
În plus, Polonia a primit deja prefinanțări de 6,6 miliarde euro, iar România de aproximativ 2,5 miliarde euro.
Cât costă SAFE pentru România
Potrivit estimărilor privind structura financiară a împrumutului, România ar urma să contracteze aproximativ 16,7 miliarde euro cu o dobândă în jur de 3% și o maturitate de 45 de ani.
În aceste condiții:
- suma totală rambursată ar putea ajunge la aproximativ 32 miliarde euro;
- costul estimat este de circa 1.478 euro pentru fiecare român;
- pentru o gospodărie medie, costul ar depăși 3.900 euro.
Avantajul principal pentru România este costul redus al finanțării comparativ cu împrumuturile directe de pe piețele externe, unde dobânzile pentru maturități similare sunt estimate la 5-6%.
Totuși, programul ridică și întrebări privind costul de oportunitate, în condițiile în care România se află printre statele UE cu cele mai reduse alocări pentru educație, sănătate, cercetare și cultură.
„Keynesianismul militar” revine în Europa
Creșterea cheltuielilor militare este analizată tot mai des prin prisma conceptului de „keynesianism militar” – ideea că investițiile masive în apărare pot stimula economia prin efecte multiplicatoare asupra producției, ocupării și inovării.
Conceptul nu îi aparține direct economistului John Maynard Keynes, însă a fost dezvoltat ulterior de economiști precum Michał Kalecki sau Joan Robinson.
Modelul a fost aplicat în trecut în:
- Statele Unite după 1945;
- Franța din perioada lui Charles de Gaulle;
- Coreea de Sud în perioada industrializării accelerate.
Ideea centrală este simplă: comenzile militare stimulează producția industrială, dezvoltă tehnologia și creează locuri de muncă, mai ales în statele care produc echipamentele și controlează lanțurile de valoare.
De ce Polonia câștigă mult mai mult decât România
Diferența majoră dintre cele două țări este dată de capacitatea industriei locale de apărare de a absorbi comenzile.
România
- împrumut SAFE: 16,7 miliarde euro;
- aproximativ 35-40% din valoare ar rămâne în economia locală;
- multiplicator economic estimat: 1,0 – 1,2 pentru partea locală;
- impact total estimat în PIB: 6,7 – 8 miliarde euro.
Polonia
- împrumut SAFE: 43,7 miliarde euro;
- circa 89% din fonduri ar merge către industria poloneză;
- aproximativ 12.000 de companii beneficiare;
- multiplicator economic estimat: 1,3 – 1,9;
- impact total estimat în PIB: 50,6 – 74 miliarde euro.
Concluzia analizei este că pentru fiecare euro împrumutat prin SAFE:
- Polonia generează între 1,16 și 1,69 euro PIB intern;
- România generează doar între 0,40 și 0,48 euro.
Astfel, Polonia convertește programul european într-un instrument major de dezvoltare industrială, în timp ce România obține mai ales beneficii de securitate militară și efecte economice limitate.
Presiune suplimentară asupra datoriei publice
Fiind vorba despre împrumuturi, SAFE va avea efecte directe asupra indicatorilor macroeconomici ai României:
- datoria publică ar putea crește cu aproximativ 4,2 puncte procentuale din PIB;
- deficitul bugetar ar putea fi majorat anual cu circa 0,12 puncte procentuale din PIB;
- în primii 10 ani România ar plăti în principal dobânzile.
În paralel, o parte importantă a efectului economic pozitiv se va transfera către economiile dezvoltate din UE – în special Germania și Franța – prin comenzile industriale și contractele pentru echipamente militare.
Concluzie
SAFE oferă României acces la finanțare ieftină pentru modernizarea apărării, însă impactul economic intern rămâne limitat de slaba integrare a industriei locale în lanțurile de producție europene.
În schimb, Polonia folosește programul ca instrument strategic de dezvoltare industrială și tehnologică, reușind să transforme investițiile militare în creștere economică, locuri de muncă și consolidarea propriei industrii de apărare.
Diferența dintre cele două state nu este dată doar de valoarea împrumuturilor, ci mai ales de capacitatea fiecărei economii de a produce local, de a integra tehnologie și de a valorifica comenzile militare în beneficiul propriei industrii.
Surse:
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
