PROF. CONSTANTIN STOENESCU: Stagflație prin austeritate

Când intri într-o încurcătură este rațional să încerci să faci ceva pentru a ieși din ea. De aceea, atunci când am văzut că România se află în dificultate economică din cauza deficitelor acumulate am fost gata să-mi dau girul unui guvern care a promis că va încerca să restabilească echilibrele și am salutat promisiunea acestuia că va face, în sfârșit, o reformă serioasă și profundă a statului român ca manager cu o structură instituțională. Am mai spus-o, aștept o reformă reală încă de după 1989, dar în afară de „mirocolul” capitalismului de stat nu am avut parte de mai nimic.
Am sperat și de această dată și iarăși am fost generos și optimist atunci când au fost luate primele măsuri în numele reformei, tăieri de cheltuieli și creșteri de taxe. Am acceptat că sunt urgențe pentru a evita o criză și un posibil colaps financiar și am așteptat să vină și reforma cea adevărată. Până la urmă am ajuns iarăși într-o răscruce absurdă, cu o reformă care nu mai vine și care, atunci când tocmai pare să înceapă, totul se răstoarnă ca într-o scenă de western cu pistolari mascați care îl atacă pe șeriful cel bun.
CITEȘTE ȘI: Țesătura deasă a intereselor
Au fost publicate zilele trecute datele statistice ale economiei pe primul trimestru și se confirmă faptul că am intrat în recesiune tehnică, cu încă un trimestru de scădere a PIB-ului, iar inflația a sărit de 10 la sută, ea fiind aceea care se simte prin efectul său devorator aasupra banilor din buzunarele contribuabililor.
Am acceptat o politică de austeritate cu speranța că ea va fi combinată imediat cu o reformă autentică. Dar întârzierea reformei și lipsa ei au dus la trnasformarea politicilor de austeritate într-un factor de comprimare economică și de reducere a bunăstării cetățenești. Am obținut o rămânere pe piața financiară în condiții care nu s-au înrăutățit, fapt important, precum și o scădere a deficitului, rămâne de văzut însă cum va evolua acesta în următoarele luni. Altfel spus, nu ne-am însănătoșit, nu ne-am ridicat din patul suferinței, ci suntem în continuare o economie bolnavă care are nevoie de tratament de urgență.
Până la urmă, ce s-a întâmplat de fapt? Este evident că măsurile luate, creșterile de taxe și reducerile de cheltuieli, au afectat în primul rând persoanele cu venituri mici și medii, ceea ce se vede în comportamentul pe piață al acestora. În timp ce aceia care au cel mult venituri medii au strâns cureaua în toate privințele, de la consumul cotidian la planificarea vacanței, cei care erau peste medie nu au asemenea probleme. Mai pe șeleau, economiile s-au făcut pe seama celor mulți și cu venituri medii, chiar până la afectarea clasei mijlocii, aia pe care o avem, cheia stabilității sociale și politice în orice țară. În schimb, robinetele de scurgere a bugetului de stat în folosul clasei politice nu au fost închise, privilegiile au rămas în forme dintre cele mai diverse.
CITEȘTE ȘI: Bugetul Salvării Naționale
Un alt efect îngrijorător este acela al afectării unor domenii publice esențiale pentru funcționarea normală a unei societăți, așa cum ar fi educația, cercetarea, sănătatea. De câteva decenii specialiștii în macroeconomie știu că investițiile în educație duc la dezvoltare, că un popor educat devine mai competitiv, dar văd că tot timpul guvernele noastre sacrifică sistemul de învățământ pe motivul că este sectorul unde se poate tăia cel mai ușor. Despre cercetare ce să mai spun, niciodată nu a fost încurajată, dar acum apare pericolul marginalizării ei. Ne mulțumim cu succesele unor vârfuri, dar nu vedem polarizarea periculoasă care se petrece în privința nivelului de educație.
S-a făcut o politică măruntă de corecție cu efecte negative asupra persoanelor cu venituri mici, iar scurgerile abundente nu au fost deranjate prea mult. Nu s-a discutat în mod serios și nu s-au luat decizii semnificative în privința impozitării capitalului și a colectării taxelor asupra acestuia, așa cum ar fi TVA-ul, acolo unde suntem primii din Europa la pierderi. Să-i zicem neconformare fiscală sau evaziune, cert este că se fac jonlerii, au loc favoritisme, sunt aspru pedepsiți cei mărunți și alții rămân neatinși în mod miraculos.
CITEȘTE ȘI: Calm și/ sau radical?
Atâta timp cât se va rămâne doar la actuala austeritate nu ne vom reveni. Vom rămâne în starea de stagflație, adică stagnare sau recesiune tehnică în combinație cu o rată mare a inflației. Dincolo de aspectele conjuncturale de la nivel zonal și global, inflația mare arată că sistemul economic nu a fost drenat de excesul de bani care nu sunt produși de mecanisme economice autentice. Este ca și cum am juca în continuare poker cu economia țării și trișorii câștigă rând pe rând.
Concluziv, consolidarea fiscală a economiei unei țări înseamnă altceva decât ce s-a făcut până acum. Interogativ, se va produce ea oare vreodată?
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114









