Senatul adoptă controversata lege privind transparența ONG-urilor: organizațiile riscă dizolvarea dacă nu publică numele donatorilor

Senatul României a adoptat luni o propunere legislativă inițiată de Alianța pentru Unirea Românilor și susținută la votul final de senatorii Partidul Social Democrat și Partidul Acțiunea Conservatoare, care obligă ONG-urile să publice identitatea donatorilor pentru sumele ce depășesc 5.000 de lei anual.
Proiectul modifică legislația privind asociațiile și fundațiile și introduce obligația ca organizațiile neguvernamentale să depună anual la ANAF o declarație cu toate veniturile și sursele de finanțare, inclusiv numele persoanelor fizice care au făcut donații peste pragul stabilit.
CITEȘTE ȘI: Burghezia proletară, radiografia unei găști care a confiscat viitorul României
Potrivit textului adoptat, lipsa conformării poate duce la suspendarea activității organizației pentru o perioadă de până la un an, iar ulterior la dizolvarea acesteia.
Opoziția acuză un „atac la societatea civilă”
Proiectul a stârnit reacții dure din partea senatorilor Uniunea Salvați România, Partidul Național Liberal și Uniunea Democrată Maghiară din România, care au votat împotriva inițiativei.
Senatoarea Simona Spătaru a catalogat legea drept „un diktat” și a susținut că măsura nu urmărește transparența, ci intimidarea celor care finanțează organizații civice critice la adresa puterii.
Și senatorul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș a avertizat că publicarea numelor donatorilor poate expune persoane vulnerabile la presiuni și represalii, în special în cazul ONG-urilor implicate în combaterea traficului de droguri sau a traficului de persoane.
Fosta senatoare PSD Victoria Stoiciu a afirmat că inițiativa creează „un climat de frică și control” și a acuzat că legea provine din „laboratoarele extremismului politic”.
AUR: „Românii trebuie să știe cine finanțează ONG-urile”
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a susținut în plen că legea este necesară pentru a crește transparența finanțării ONG-urilor implicate în litigii privind proiecte energetice sau de infrastructură.
Acesta a invocat procesele împotriva hidrocentralelor și exploatărilor miniere, întrebând „cine are interes ca România să nu-și dezvolte capacitățile energetice”.
Critici privind încălcarea drepturilor fundamentale
Proiectul a primit avize negative din partea Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social.
CES avertizează că publicarea numelor donatorilor poate permite identificarea orientărilor politice, religioase sau filosofice ale acestora, ceea ce ar putea încălca normele europene privind protecția datelor personale prevăzute de GDPR.
Consiliul Legislativ a invocat și o decizie a Curtea de Justiție a Uniunii Europene din 2020, prin care Ungaria a fost sancționată pentru o lege similară privind finanțarea organizațiilor civice.
Criticii proiectului susțin că măsura riscă să descurajeze donațiile către ONG-uri și să afecteze funcționarea societății civile în România.
Surse: Senatul României
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114









