Dr. DORINA ONIȚA: 22 Mai: reflecții de Ziua Internațională a Biodiversității din cabinetul unui psihiatru

Ca medic psihiatru, m-am întrebat ce legătură poate exista între biodiversitate și sănătatea mintală. La prima vedere, par două lumi diferite. Biodiversitatea trimite cu gândul la păduri, specii rare, schimbări climatice și politici de mediu. Psihiatria vorbește despre anxietate, depresie, insomnie și suferință emoțională. Și totuși, între ele există o legătură, pe care o observăm tot mai des și în cercetare, și în viața de zi cu zi.
Imaginați-vă o dimineață obișnuită de mai. Două persoane se trezesc la aceeași oră. Una deschide geamul și aude foșnetul frunzelor, păsările și liniștea calmă a unei zone verzi. Cealaltă este întâmpinată de claxoane, frâne, un șantier deja în lucru, notificări și agitație. Ambele își beau cafeaua și își încep ziua, dar organismul și mintea lor intră deja pe traiectorii diferite.
CITEȘTE ȘI: Pierdere, tranziție, reconstrucție. Schimbarea, adaptarea și echilibrul psihic în viața cotidiană
În 1993, Organizația Națiunilor Unite a desemnat data de 22 mai drept Ziua Internațională a Biodiversității, pentru a atrage atenția asupra importanței protejării ecosistemelor. Rareori ne gândim însă că biodiversitatea poate influența și echilibrul nostru psihic.
Oamenii nu s-au format într-un mediu dominat de ecrane, zgomot constant și ritm accelerat. Biologia noastră s-a construit în contact cu lumina naturală, cu alternanța anotimpurilor și cu diversitatea stimulilor din natură. De aceea, nu surprinde faptul că numeroase studii arată că simplul contact cu natura reduce stresul, anxietatea și simptomele depresive.
Mai interesant este că nu contează doar existența unui spațiu verde, ci și diversitatea lui. Un parc în care există specii diferite de arbori, păsări și plante oferă creierului un tip diferit de stimulare față de un spațiu verde uniform și artificial. Zonele urbane care păstrează biodiversitatea par să favorizeze refacerea atenției, reducerea oboselii mentale și diminuarea stresului.
Uneori am impresia că una dintre pierderile subtile ale lumii moderne nu este doar dispariția unor specii sau degradarea mediului ci și îndepărtarea noastră de relația firească dintre om și natură.
CITEȘTE ȘI: Lumina Învierii și puterea unui gest simplu. Bunătatea ca tratament
În cabinet, oamenii nu spun niciodată „Cred că lipsa biodiversității îmi afectează psihicul”, spun însă că sunt permanent obosiți, că nu se mai pot relaxa, că dorm, dar se trezesc epuizați și devin iritabili fără motiv clar. Mulți descriu o stare de tensiune continuă și o oboseală care nu se corectează prin somn.
Există date care arată că persoanele care locuiesc în apropierea spațiilor verzi au un risc mai mic de anxietate și depresie. Natura reduce și tendința de ruminație, acel tip de gândire repetitivă în care mintea revine constant la griji și scenarii negative. Lumina naturală contribuie la reglarea ritmului circadian și poate ameliora insomnia sau oboseala cronică.
Îmi amintesc de o pacientă, să-i spunem Ana, 34 de ani, manager într-o companie mare. A venit la consultație convinsă că ceva nu este în regulă, fără să poată explica exact ce. Nu avea atacuri de panică și nici criteriile clasice ale unui episod depresiv major. Și totuși, era epuizată. Dormea prost, se trezea tensionată, devenise iritabilă și nu mai găsea bucurie în lucrurile obișnuite. La un moment dat, aproape întâmplător, a spus: „Singurele momente în care mă simt din nou om sunt când plec la munte.”
CITEȘTE ȘI: Simptome reale, analize normale – anxietatea, de la percepție la disfuncție
Mediul urban oferă multe avantaje, acces la servicii, cultură și oportunități profesionale, dar vine și cu un cost psihologic. Date publicate de King’s College London arată că riscul de depresie este cu aproximativ 20% mai mare la locuitorii orașelor decât la cei din afara lor. Riscul de tulburare de anxietate generalizată crește cu 21%, iar riscul de psihoză cu până la 77%.
Desigur, mediul rural nu trebuie idealizat. Suferința psihică există peste tot. Depresia și anxietatea nu ocolesc satele, iar izolarea sau lipsa accesului la servicii medicale pot agrava problemele de sănătate mintală. Diferența apare însă între un mediu care respectă într-o anumită măsură biologia umană și unul care cere adaptare continuă, accelerată și artificială.
Psihicul uman are nevoie de recuperare, nu doar de performanță. Are nevoie de liniște reală, de ritm, de lumină naturală și de spații care nu solicită permanent atenția. Poate de aceea oamenii nu spun „am nevoie de biodiversitate”, ci spun simplu „simt nevoia să plec undeva.”
Psihiatria nu romantizează natura și nu prescriem plimbări în pădure în locul tratamentului atunci când există o tulburare clinică, dar ar fi o greșeală să ignorăm influența mediului asupra sănătății mintale. Echilibrul psihic nu se construiește doar în cabinet. Se construiește și în felul în care arată orașele noastre, în copacii pe care alegem să îi păstrăm, în parcurile pe care le protejăm și în biodiversitatea pe care o considerăm importantă.
CITEȘTE ȘI: Ce se ascunde în spatele zâmbetelor și florilor de 8 martie. Realitatea nevăzută a multor femei
Nu toți putem locui la țară sau merge la munte în fiecare weekend. Putem însă introduce mai multă natură în viața de zi cu zi. Uneori înseamnă 20 de minute într-un parc. Alteori înseamnă un drum ales printr-o zonă cu copaci, plante pe balcon sau câteva ore petrecute fără telefon într-un spațiu verde.
În același timp, sănătatea mintală trebuie să devină parte a discuției despre urbanism și politici publice. Orașele au nevoie de parcuri cu vegetație diversă, de coridoare verzi, de plantări de arbori și de acces egal la spații naturale. Biodiversitatea nu este doar o temă ecologică, este și o componentă a sănătății publice.
De Ziua Internațională a Biodiversității, poate merită să privim natura și din această perspectivă, nu doar ca pe ceva ce protejăm pentru planetă, ci și ca pe ceva de care mintea umană are nevoie pentru echilibru.
CITEȘTE ȘI: Sănătatea mintală ca determinant al siguranței publice. Responsabilitatea autorităților locale în prevenirea tragediilor
Atunci când natura dispare treptat, pierderea nu este întotdeauna vizibilă imediat. Dar psihicul uman o resimte, uneori în tăcere.
Până data viitoare când ne simțim obosiți fără explicație, iritabili sau deconectați de noi înșine, merită să ne întrebăm nu doar ce se întâmplă în interiorul nostru, ci și ce lipsește din jurul nostru. Uneori, sănătatea mintală începe cu lucruri simple: liniște, verde și puțin mai mult contact cu natura.
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114









