De ce rămâne „Deșteaptă-te, române!” un imn actual. Ioan-Aurel Pop: „Libertatea a fost și este periclitată”
Imnul Național al României continuă să fie, dincolo de caracterul său oficial, un simbol legat de istoria, identitatea și aspirația românilor către libertate. Într-o analiză dedicată semnificației acestui simbol, istoricul și academicianul Ioan-Aurel Pop explică de ce mesajul imnului rămâne relevant la mai bine de un secol și jumătate de la apariția versurilor.
„Deșteaptă-te, române!” are la origine poezia „Un răsunet”, scrisă de Andrei Mureșanu în contextul Revoluției de la 1848. Melodia este atribuită, potrivit tradiției istorice, lui Anton Pann. Imnul a fost adoptat oficial după căderea regimului comunist, în 1989, devenind unul dintre principalele simboluri ale României democratice.
Un mesaj născut din lupta pentru libertate
În interpretarea lui Ioan-Aurel Pop, mesajul central al imnului este legat de libertate și de necesitatea apărării acesteia. Versurile au fost concepute într-o perioadă în care românii din Transilvania își revendicau drepturile politice și naționale.
Istoricul consideră că apelul la „deșteptare” nu trebuie privit doar ca o referire la un moment istoric precis, ci ca un îndemn permanent la vigilență atunci când libertatea și drepturile fundamentale sunt amenințate.
În această perspectivă, imnul nu promovează superioritatea unui popor asupra altuia. Dimpotrivă, mesajul său este construit în jurul ideii de emancipare și egalitate.
Un simbol fără mesaj xenofob
O altă idee subliniată de istoricul Ioan-Aurel Pop este aceea că imnul României nu conține, în interpretarea sa, un mesaj xenofob sau șovin.
Referințele la istoria românilor și la momentele de confruntare din trecut trebuie înțelese în contextul epocii în care au fost scrise versurile. „Deșteaptă-te, române!” exprimă dorința de libertate și afirmare națională, fără să formuleze o chemare la dominarea altor popoare.
Prin evocarea originii romane și a tradiției creștine, imnul face apel la două repere istorice considerate importante pentru identitatea europeană.
De la Roma și Traian la tradiția creștină
Versurile imnului evocă originea latină a românilor și continuitatea istorică, prin referințe la „sângele de roman” și la împăratul Traian.
În același timp, simbolistica religioasă prezentă în text amintește de tradiția creștină. Din această perspectivă, Ioan-Aurel Pop vede în imn o sinteză a unor repere culturale și istorice care au contribuit la formarea identității europene.
Poezia originală are 11 strofe, însă la ceremoniile oficiale sunt interpretate, de regulă, strofele 1, 2, 4 și 11.
De ce simbolurile naționale încă au importanță
Într-o epocă dominată de rețele sociale, inteligență artificială și o circulație rapidă a informației, simbolurile naționale pot părea, pentru unii, elemente ale unei lumi depășite.
Istoricul argumentează însă că imnul, drapelul și stema contribuie la păstrarea unei memorii colective și la transmiterea unor valori de la o generație la alta.
În opinia sa, renunțarea la aceste repere ar putea însemna pierderea unor legături importante cu trecutul și cu momentele în care societatea a luptat pentru libertate.
Un imn schimbat de mai multe ori în istoria României
România și-a modificat imnul național de mai multe ori în perioada modernă, pe fondul schimbărilor politice și istorice.
Actualul imn a fost adoptat după Revoluția din 1989, însă originile sale se află în evenimentele de la 1848. Tocmai această legătură dintre trecut și prezent explică, în viziunea lui Ioan-Aurel Pop, actualitatea mesajului transmis.
„Deșteaptă-te, române!” a fost, de altfel, cântat de români în timpul Revoluției din decembrie 1989, moment în care versurile au căpătat o nouă semnificație simbolică.
29 iulie, Ziua Imnului Național
În România, data de 29 iulie este dedicată Imnului Național. Ziua este marcată anual prin ceremonii și manifestări oficiale.
Imnul a avut un statut special și în Republica Moldova, unde „Deșteaptă-te, române!” a fost imn de stat în perioada 1991-1994.
Pentru Ioan-Aurel Pop, mesajul fundamental al imnului poate fi rezumat prin ideea că libertatea trebuie apărată și nu trebuie considerată niciodată definitiv câștigată.
Într-o societate în care simbolurile naționale sunt uneori contestate sau privite cu indiferență, istoricul consideră că „Deșteaptă-te, române!” își păstrează actualitatea tocmai prin apelul său la libertate, demnitate și responsabilitate.
Surse:
Academia Română
Administrația Prezidențială
Ministerul Culturii
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
