Escrocherie cu falși polițiști în Austria: bătrânii erau speriați cu povești despre „hoți români”

Escrocii inventau existența unor infractori în apropierea locuințelor și îi convingeau pe oameni să le predea banii și obiectele de valoare pentru a fi „păstrate în siguranță”. Un bărbat de 87 de ani a pierdut câteva mii de euro.

O nouă tentativă de înșelătorie a fost semnalată în Austria, în landul Carintia, unde mai multe persoane au fost contactate telefonic de indivizi care s-au prezentat drept polițiști.

Escrocii foloseau o poveste menită să provoace panică: victimele erau informate că în apropierea locuințelor lor ar exista o grupare de infractori, despre care spuneau că ar fi formată din „români”.

Acuzația era complet inventată. Scopul era să creeze o stare de teamă suficient de puternică pentru ca victimele să accepte următoarea etapă a fraudei.

Potrivit relatărilor din presa austriacă, mai multe persoane din districtele Feldkirchen și Klagenfurt au primit astfel de apeluri. Poliția austriacă avertizează în mod constant asupra fraudelor în care infractorii se prezintă drept membri ai autorităților.

Cum era construită schema

Metoda era simplă, dar eficientă, mai ales în cazul persoanelor vârstnice.

Convorbirea începea cu o identitate falsă. Escrocul susținea că este polițist și că autoritățile ar fi descoperit o grupare de hoți care operează în zona victimei.

Apoi urma întrebarea esențială: ce bani, bijuterii sau alte bunuri de valoare se află în locuință?

După ce victima oferea informația, falsul polițist explica faptul că bunurile ar putea fi furate și propunea o soluție aparent protectoare: un „coleg” urma să vină la domiciliu pentru a prelua temporar valorile.

În realitate, persoana care ajungea la ușă era un complice al escrocilor.

Schema se desfășura în patru pași:

• victima era sunată de un fals polițist;
• era inventată o amenințare legată de presupusa prezență a unor hoți;
• victima era întrebată despre banii și obiectele de valoare din locuință;
• un complice venea la adresă și ridica bunurile sub pretextul că acestea urmau să fie protejate.

Un pensionar de 87 de ani a pierdut câteva mii de euro

În cele mai multe situații, oamenii contactați și-au dat seama că ceva nu este în regulă și au întrerupt conversațiile.

Un bărbat de 87 de ani din districtul Feldkirchen a crezut însă povestea.

După convorbirea telefonică, un necunoscut s-a prezentat la domiciliul său. Convins că persoana respectivă acționează în numele poliției, vârstnicul i-a predat câteva mii de euro.

Abia ulterior și-a dat seama că fusese victima unei fraude.

Autoritățile austriece încearcă acum să identifice persoana care a venit la locuința bărbatului și a preluat banii.

„Hoții români” erau doar o invenție

Referirea la presupusa existență a unor „infractori români” nu reprezenta o informație furnizată de poliție și nu dovedește implicarea unor cetățeni români în cazurile semnalate.

Elementul era folosit exclusiv în scenariul escrocilor pentru a amplifica frica victimei.

Alegerea unei naționalități în povestea inventată avea rolul de a face amenințarea să pară concretă și urgentă. În realitate, adevărata amenințare provenea chiar de la persoanele care telefonau și pretindeau că încearcă să protejeze victima.

Poliția nu vine să ridice banii pentru „siguranță”

Autoritățile austriece atrag atenția asupra unui principiu simplu: polițiștii adevărați nu le cer oamenilor să predea numerar, bijuterii sau alte obiecte de valoare pentru a fi depozitate în siguranță.

Același avertisment este valabil și atunci când apelantul cunoaște anumite informații despre victimă, vorbește convingător sau pretinde că este implicat într-o anchetă.

În cazul unui apel suspect, recomandarea este ca persoana contactată să închidă telefonul și să verifice informația folosind datele oficiale ale instituției, fără să folosească numărul comunicat de presupusul polițist.

Poliția austriacă publică recomandări privind metodele de fraudă și avertizează populația să nu ofere bani sau obiecte de valoare unor persoane care pretind că acționează în numele autorităților.

De ce funcționează astfel de fraude

Escrocheria exploatează două emoții puternice: frica și graba.

Victimei i se spune că există un pericol imediat, că locuința ar putea fi spartă și că trebuie să ia rapid o decizie pentru a-și proteja economiile.

Într-un asemenea moment, oamenii pot renunța la verificările pe care le-ar face în condiții normale.

Tocmai de aceea, autoritățile recomandă să nu fie luate decizii sub presiunea unui apel telefonic și să nu fie divulgate informații despre banii sau bunurile aflate în locuință.

Cazul din Carintia arată cât de ușor poate fi transformată o poveste inventată într-o fraudă reală: un telefon, o identitate falsă, o amenințare imaginară și, în final, un complice care ajunge direct la ușa victimei.

Sursa: Poliția austriacă · Mediafax

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114