DNA trimite în judecată doi șefi de la Apele Române într-un dosar cu 112 acte de abuz
Procurorii DNA Oradea au trimis în judecată două persoane într-un dosar privind achiziții despre care anchetatorii susțin că ar fi fost realizate la prețuri supraevaluate în cadrul Administrației Bazinale de Apă Crișuri și Administrației Naționale „Apele Române”.
Printre inculpați se află Dorel Marcel Dume, fost director al ABA Crișuri și fost director general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, în prezent director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Bihor. Acesta este acuzat de abuz în serviciu în formă continuată, în 112 acte materiale.
În același dosar, Valerică Anichitoaie, șeful Serviciului Financiar Contabilitate din cadrul ABA Crișuri, a fost trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu în formă continuată.
Potrivit DNA, prejudiciul calculat în cauză se ridică la 1.171.459 de lei, sumă pe care procurorii o indică și drept folos material obținut de Dume.
Procurorii descriu un mecanism bazat pe firme intermediare
Anchetatorii susțin că, în perioada decembrie 2017 – mai 2022, Dorel Dume ar fi conceput și coordonat un mecanism prin care patru societăți comerciale controlate prin interpuși ar fi fost utilizate pentru furnizarea de produse și servicii către instituțiile publice pe care acesta le conducea.
Schema descrisă în rechizitoriu ar fi presupus identificarea unor produse sau servicii la prețuri reduse, achiziționarea acestora de către firmele intermediare și revânzarea lor către ABA Crișuri sau ANAR la valori considerabil mai mari.
DNA susține că diferențele de preț ar fi fost ulterior transformate în numerar, prin retrageri de la bancomate efectuate fie de Dume, fie de alte persoane.
Liste cu produse și prețuri, pregătite înaintea achizițiilor
Potrivit anchetatorilor, auditorul public intern Dorin Marian Privantu ar fi avut rolul de a identifica pe piață produse și servicii la prețuri cât mai mici.
Ulterior, procurorii susțin că Dume ar fi transmis către persoane implicate în circuitul achizițiilor liste și referate de necesitate deja semnate. Documentele ar fi conținut inclusiv denumirea produselor, codurile CPV, cantitățile, caracteristicile tehnice și prețurile.
Pe baza acestor documente ar fi fost introduse în SEAP ofertele celor patru firme intermediare.
DNA afirmă că Dume și-ar fi folosit poziția pentru a influența persoanele responsabile din instituții astfel încât acestea să opteze pentru ofertele respective, chiar și atunci când pe piață existau alternative mai ieftine.
În anumite situații, achizițiile ar fi fost realizate în afara SEAP, susțin procurorii, ceea ce ar fi permis evitarea unor filtre interne ale instituțiilor.
Facturi plătite fără ca toate produsele să fie livrate
Un alt aspect prezentat de DNA privește documentele de plată.
Procurorii susțin că unele facturi emise de firmele intermediare ar fi fost certificate și achitate chiar dacă produsele sau serviciile menționate în documente nu ar fi fost livrate.
În anumite cazuri, ar fi fost întocmite procese-verbale și note de recepție pentru a justifica efectuarea plăților, deși produsele nu ar fi intrat efectiv în gestiunea ABA Crișuri.
Dume și Anichitoaie, iar în două situații și Privantu, ar fi semnat sau certificat documente care au stat la baza efectuării plăților, deși, potrivit anchetatorilor, acestea ar fi conținut mențiuni nereale.
Prețurile ar fi fost de câteva ori mai mari
DNA mai susține că firmele intermediare ar fi cumpărat produsele la prețuri mici, după care le-ar fi revândut instituțiilor publice cu adaosuri considerabile.
Anchetatorii afirmă că, în unele situații, pe SEAP existau alți furnizori care ofereau produse sau servicii similare la prețuri chiar de câteva ori mai mici.
Potrivit procurorilor, unele operațiuni ar fi fost derulate într-un interval foarte scurt, de la achiziție până la plata banilor, inclusiv în aceeași zi. În rechizitoriu sunt menționate și operațiuni realizate pe platforma de achiziții publice în afara programului obișnuit de lucru.
Servicii executate de alte firme decât cele care facturau
Un exemplu indicat în dosar privește servicii de deratizare, dezinfecție, dezinsecție, transport și reparații de utilaje.
DNA susține că trei dintre societățile intermediare nu ar fi avut personalul autorizat necesar pentru efectuarea acestor servicii. În fapt, lucrările ar fi fost realizate de o altă companie, după care ar fi fost facturate către ABA Crișuri prin intermediarii indicați în dosar.
Pentru justificarea serviciilor ar fi fost depuse devize de lucrări care, potrivit procurorilor, prezentau mai multe nereguli, inclusiv lipsa datei, a ștampilei și a valorii lucrărilor.
Un auditor a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției
Dorin Marian Privantu, auditor public intern în cadrul ABA Crișuri, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu DNA.
Acesta ar fi recunoscut complicitatea la abuz în serviciu în formă continuată, în 112 acte materiale, și a acceptat o pedeapsă de 1 an, 9 luni și 10 zile de închisoare cu suspendare, cu un termen de supraveghere de doi ani.
Tribunalul Bihor a admis acordul în luna mai 2026 și a dispus executarea pedepsei sub supraveghere, precum și efectuarea a 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.
Ancheta a început să fie făcută publică în 2024
Dorel Dume a intrat în atenția DNA în 2024, când procurorii au anunțat că au început urmărirea penală împotriva sa și că acesta fusese plasat sub control judiciar într-o cauză privind operațiuni financiare incompatibile cu funcția.
La acel moment, DNA susținea că societăți administrate prin interpuși ar fi derulat afaceri de aproximativ 3 milioane de lei cu ANAR și ABA Crișuri și că peste un milion de lei ar fi fost retrași din conturile acestora.
Dosarul finalizat acum de procurori stabilește un prejudiciu de 1,17 milioane de lei aferent faptelor pentru care Dume și Anichitoaie au fost trimiși în judecată.
Instituțiile cer recuperarea prejudiciului
Administrația Națională „Apele Române” și Administrația Bazinală de Apă Crișuri s-au constituit părți civile în dosar pentru recuperarea prejudiciului.
Pentru garantarea recuperării pagubei, procurorii au dispus măsuri asigurătorii asupra unor bunuri imobile și asupra sumelor de bani aparținând inculpaților, inclusiv asupra unor sume viitoare.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Bihor.
Acuzațiile formulate de DNA urmează să fie analizate de instanță. Trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției, aceasta urmând să fie decisă printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Surse:
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
